Dramaturgul Ion Luca – 40 de ani de la trecerea la cele veșnice

După cum se cunoaște, dramaturgul Ion Luca a petrecut peste 25 de ani, ultimii din viață, la Vatra Dornei, unde a scris mare parte din lucrările sale și unde s-a consolidat prietenia sa cu Valeriu Anania.

 

Este firesc gestul dornenilor de a-l omagia, în aceste zile de sfârșit de ianuarie, când a trecut în eternitate (30 ianuarie, ziua în care se năștea, cu 120 de ani în urmă alt mare dramaturg, Ion Luca Caragiale). Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, în colaborare cu Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu”, a organizat, la sediul bibliotecii, o evocare a personalității și operei acestui interesant dramaturg, pe nedrept uitat de teatrele românești și valorificat insuficient de istoria și critica literară. Subliniem pertinenta și constanta contribuție a cunoscutului istoric literar Nicolae Cârlan la salvarea și elucidarea acestui „caz” (după Radu Stanca) din literatura noastră. În cadrul manifestării de la Vatra Dornei, moderată de scriitorul Gheorghe C. Patza, președintele ASADT, scriitoarea Anica Facina a prezentat aspecte din viața lui Ion Luca și documente de la manifestările omagiale la care a participat. Asemenea documente, cât și mare parte din opera dramaturgului, în diverse ediții, s-au regăsit și în expoziția realizată de bibliotecă, prezentată de bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă. Despre „Teatrul religios al lui Ion Luca”, fără îndoială partea cea mai reușită și mai rezistentă a operei sale, a vorbit scriitorul Gheorghe C. Patza, care a recenzat concis și la obiect volumul „Salba reginei”, îngrijit de Nicolae Cârlan. Subsemnata s-a aplecat asupra „personajului feminin în dramaturgia lui Ion Luca”, un aspect ce suscita interes prin multitudinea de personaje feminine ce se regăsesc în piesele autorului, decelabile atât din titluri, cât și din modul în care sunt construite, ca structuri psihologice posibile, care conduc la categorii umane diverse. Scriitoarea Aldona Patraș s-a referit la „Publicistica lui Ion Luca”, dezvoltând problematica din conferința „Jertfa care creează”. Despre faptul că, pe nedrept, Ion Luca nu se regăsește în programele școlare și despre datoria profesorilor de a contracara această indiferență, a vorbit prof. Jenica Romanică, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”. Sub îndrumarea sa, un grup de elevi, membri ai trupei de teatru „Excelsior”, au prezentat la Festivalul de teatru pentru tineret de la Suceava și Gura Humorului, o secvență din piesa „Icarii de pe Argeș”. Despre această experiență, care a prilejuit cunoașterea autorului și receptarea unor piese, au vorbit elevele sale, Denisa Gheorghică și Andreea Macaleți. Personalitatea impresionantă a autorului omagiat s-a conturat din evocările celor care l-au cunoscut. Scriitorul Gheorghe Grigorean i-a fost coleg de cancelarie la Școala Generală Nr. 1 din Vatra Dornei, scriitorii Gruia Ungurian și Vasile Cristea l-au cunoscut când erau elevi, Paraschiva Abutnăriței, studentă fiind, l-a vizitat în casa de la Vatra Dornei, a beneficiat de îndrumarea autorului în înțelegerea conținutului a patru piese pe care le-a lecturat în acea zi (iulie 1969). Gheorghe C. Patza a prezentat secvențe din amintirile unui distins om de cultură dornean, Ion Marcu, fost director al Clubului de la Cazinoul din Vatra Dornei, care s-a bucurat de prietenia dramaturgului. Dornenii se bucură de existența unui succedaneu la Biblioteca municipală, realizat de neobositul Nicolae Cârlan. Târziu, dar sperăm benefic pentru viitor, la inițiativa subsemnatei, municipalitatea dorneană a susținut realizarea de către cunoscutul sculptor Marcel Mănăstireanu, a unui bust al autorului, ce va fi amplasat în parcul stațiunii. Un alt bust, realizat de sculptorul Gheorghe Jijian va fi amplasat în fața liceului ce-i poartă numele. Sperăm că și casa în care a locuit, pe nedrept înstrăinată, va reveni la menirea ce ar trebui să o aibă, de casă memorială. Astfel, dornenii și-ar împlini, cel puțin din această perspectivă, datoria pe care o au față de un mare dramaturg, considerat cu mândrie și exponent al spiritualității proprii. PARASCHIVA ABUTNĂRIȚEI