Prea multa gâlceavă care s-a făcut și se va mai face pentru legea sanitară de la noi ne-a amintit de recuzita terapeuților și medicilor geto-daci care, potrivit izvoarelor istorice grecești, erau superiori medicilor din vechea Eladă, deoarece, ni se spune, vindecătorii geților și dacilor tratau mai întâi capul, psihicul, și apoi boala trupului, fiind ei specialiști și în folosirea plantelor medicinale pentru tratarea afecțiunilor, ceea ce i-a determinat pe medicii romanilor să le acorde credit și să ne lase și o listă de plante cu vechile denumiri dacice.
Nu am cunoștință ca proiectul noii legi să fi avut în vedere legătura dintre spirit și trup, nici pomeneală, fiindcă în intenția legislatorului n-a stat nici măcar trupul bolnavului, ci banii lui. Oricât va fi sucită și învârtită legea care vrea să ne ducă și cu patul de spital în Europa, nu va putea ascunde că e croită ca o mână de privatizați să-și însușească (o făceau și până acum, dar mai cu perdea) banii contribuabililor, puși să plătească de prea multe ori, ca și cum s-ar vrea să li se înlocuiască „organele stricate”. Casele de sănătate înălțate cu banii amărâților, spitalele, policlinicile, sanatoriile se vor privatiza pe nimic, se vor impune alte taxe, alte „pachete”, încât nu se va mai putea ajunge la doctor. Una dintre ideile trăsnite ale viitoarei legi, pentru care USL-ul va depune o moțiune de cenzură, dacă va fi adoptată prin specialitatea guvernului Boc – asumarea răspunderii – ceea ce, să recunoaștem, că e prea puțin față de așteptările electoratului –, este că spitalele pot fi organizate în fundații (non-profit?, cu profituri nedeclarate?!), asociații (pentru protecția și jumulirea bolnavilor), societăți comerciale care te duc cu gândul la piața de sănătate și la câte altele. Se zice că personalul medical angajat în spitale, mascate, după nume, în societăți de profit, va fi plătit mai bine, deși nimeni nu știe cât câștigă personalul sanitar acum, decât că se arată statul de plată. După cum se cunoaște, mulți medici și personal mediu de la noi au plecat în străinătate (avem lipsă 42% din personalul necesar funcționării noului mecanism de sănătate) pentru salarii de 10 ori mai mari. E adevărat că un medic român care lucrează în Belgia, să zicem, câștigă 5000 euro lunar, dar numai atât! Știm noi cât câștigă un medic angajat la stat care are și cabinet particular? Știm noi ce afaceri se fac cu medicamentele compensate? Știm noi ce se întâmplă în actualele spitale private care trimit bolnavii în spitale de stat, ca să poată jumuli cât mai mult? Prima victimă a noii legi sanitare, care va fi adoptată chiar de-ar fi făcută bucățele de critici competenți, a fost dr. Raed Arafat, cel care a creat SMURD-ul. Doctorul Arafat n-a știut sau a uitat legea nescrisă a totalitarismului: nu sta în fața șefului, ține-ți gura, dacă nu vrei s-o pățești rău de tot. Nu-i prima dată când președintele Băsescu apostrofează diferiți specialiști în domenii pe care șeful de stat le deține politic. Să le amintim tuturor cum s-a luat neprincipial de jurista Pivniceru, dar femeia, stăpână pe domeniu și cu gura mare, l-a făcut să se retragă cu coada între picioare, bineînțeles, fără să uite afrontul, dar puțin ne pasă de asta. Arafat, apărând o idee, nu un om, și-a dat demisia – cred că-i singura demisie de onoare din epoca postdecembristă –, locu-i fiindu-i, suspect de repede, cerut de un traseist politic, doctorul Ciuhodaru de la Iași, răsplătit deja cu funcția de consilier. Cum vine asta? În loc să perfecționezi SMURD-ul, îi bagi bețe-n roate și zici că medicina de urgență poate acorda, dacă-i privatizată, un serviciu mai prompt? Nu pot să-mi dau cu părerea mai mult, nefiind în sistem, cum se zice, dar nu-i mare filosofie să vezi că banii milioanelor de contribuabili vor lua destinații dubioase. Apoi, deja se știe, dacă ceva merge bine în țara asta, trebuie privatizat. CEC-ul a mers bine de la Cuza până acum 3-4 ani, dar trebuia transformat în bancă, iar băncile noastre au fost mai întâi devalizate și apoi privatizate, vândute capitaliștilor – bancheri străini. Ce să mai spunem de multe și mari întreprinderi, lăsate pradă nepăsării, vândute de hoți ca fier vechi? Niște companii de stat, transformate și exploatate de toți guvernanții ca întreprinderi de partid, „administrate” în așa fel încât să producă găuri în buget, vor fi scoase la privatizare sau, după trâmbița PDL, vor avea manageri importați din străinătate. Pot spune de pe acum că treaba nu va merge, acel străin, chiar bine intenționat, va trebui să cedeze în fața insistențelor celor de la putere și a celor din întreprinderile căpușă. Și pentru că „sunt cestiuni arzătoare”, să-l considerăm pe dr. Arafat singura victimă pe altarul sănătății obștești, să spunem răspicat că o lege sanitară ungurească făcută pentru români nici n-ar trebui luată în seamă și să vedem că un președinte jucător nu renunță la a se juca cu focul regionalizării României, pe care vrea s-o dea gata până la alegerile parlamentare din noiembrie a.c. Am mai spus că ideea regionalizării nu este nouă, au gândit-o și alții, dar pornind de la alte considerente. O reformă administrativă au inițiat conservatorii cu P.P. Carp, „uriașul generației sale”, cel care avea curajul să-i spună regelui Carol I „maiestate, aiasta nu se poate!”, în 1912, care prevedea împărțirea României Mici în șase regiuni, conduse de guvernatori, ajutați de patru directori. Reforma urmărea descongestionarea administrațiilor de la ministerele de Interne, Finanțe, Lucrări Publice și Domenii. Evident, reforma lui P.P. Carp n-a fost pusă în operă, conservatorii au pierdut alegerile, iar liberalii de atunci aveau alte priorități, printre care și o reformă agrară (1913), amânată până după războiul din 1916-1918. Ca să rămânem în zona Cotrocenilor, să mai amintim să studenții care studiază pe unde au crezut ei că-și pot face un rost au fost chemați de președinte, în cadrul galei organizate pentru ei în sălile Parlamentului, să se întoarcă în țară că le dă posturi și slujbe, dar ăia, deștepți, n-au crezut. Pus pe guvernare de lungă durată, domnul Boc zice ca să-l audă lumea că anul 2012 este un an economic, nu unul electoral. Vrea, nici mai mult, nici mai puțin, să primească de la UE 6 miliarde euro pentru investiții fel de fel și, evident, pentru crearea de noi locuri de muncă. După cum știm, banii aceștia, din pușculița comună, sunt nerambursabili, sunt dați pentru toți cei care, prin Europa, trăiesc pe veresie, din considerente pur umanitare. Bravos, halal să-ți fie! Am ajuns maidanezii și comunitarii Europei, cu drepturi speciale! Ca să vedeți că se mențin și în capitalism diferențele dintre sat și oraș, o parte din banii aceștia, 6 miliarde, vor fi folosiți pentru reabilitarea blocurilor proprietate personală. Să se spună că nu miroase a campanie electorală. Vă mai amintiți că domnul Boc ne-a spus să strângem bonurile de pe unde facem cumpărături, ca să ne dea o parte din bani înapoi? Într-adevăr, se apropie deconturile.
Comentarii