2012 – strângerea șurubului

Publicația The Banker (Financial Times) ne-a lămurit: regimul Băsescu în frunte cu recent premiatul cel mai mare finanțist al Europei Ialomițianu beneficiază de un as în mânecă – cel mai grozav program de reforme pentru ieșirea rapidă din criză și recesiune. Dar, stupoare, l-a aplicat și Ceaușescu, urmările fiind cunoscute, numindu-se încă de atunci „strângerea șurubului”.
 

Chiar dacă despre „șurub” se vorbește în aceste zile și în cancelariile europene, la ei semnificația e alta: se reduc cheltuielile actului de guvernare, se limitează la strictul necesar achizițiile publice, se simplifică birocrația, se plafonează plățile cu ora, se renunță la o mulțime de servicii parazitare… Unica soluție, strângerea șurubului? La noi e pe dos: cresc costurile guvernării și ale serviciilor secrete, iar de reducerea achizițiilor unii miniștri nu vor să audă. Deși rămân tăiate în continuare salariile, indemnizațiile, subvențiile, ajutoarele, se scumpesc fără nicio justificare economică mai toate bunurile și serviciile, se redirecționează banii contribuabililor din sănătate spre clientela politică, cresc accizele, taxele și impozitele, cică la „cererea expresă” a primarilor, creditarea se face tot mai dificil… Partea proastă e că totul se face fără măsură, motiv pentru care angrenajul poate crăpa de atâta strânsoare, cum s-a întâmplat și altădată. Pentru că, iată, deja frica își arată colții și se apelează la manipulare: știrea că România trebuie să participe cu multe miliarde de euro la bugetul FMI a bulversat spațiul public, autoritățile, de la primul om în stat până la presa aservită, negând cu strășnicie intenția de a contribui. Vreo două săptămâni liderii arcului guvernamental mureau de grija noastră. Banii pleacă totuși la FMI Numai că, nu demult, guvernul, Banca Națională au anunțat că au depus deja în contul FMI 781 milioane DST (920 milioane EURO). Chiar dacă „nu e vorba de… majorarea capitalului social”, banii s-au dat. Așa că una ni se spune pe față și alta se face pe din dos. E mai importantă contribuția românească la funcționarea FMI decât relansarea economică și alocațiile pentru copii și sănătate. Or fiecare moarte, fiecare îmbolnăvire gravă datorate lipsei medicamentelor compensate nu vor fi uitate și, mai devreme ori mai târziu, vor fi decontate nu doar politic, ci și penal. Că nu învățăm nimic din greșelile trecutului, că strângerea șurubului se face după aceeași strategie proastă ca înainte de ’90 le dovedește campania manipulatoare fără precedent: trebuie „să fim mândri că printr-un amplu efort național am depășit împreună dificultățile anului 2011…”. Probabil că locatarii de la Cotroceni și din Palatul Victoria le-or fi depășit, însă pluralul maiestății vrea să sugereze solidaritatea președintelui și a primului ministru cu poporenii sărăciți. Care solidaritate? În loc de solidaritate, austeritate Ipocrizia nu cunoaște margini: se predică austeritatea pentru popor, dar diriguitorii noștri se lăfăie în lux: au elicoptere, trenuri, avioane, zeci de limuzine scumpe, șoferi, bodyguarzi, SRI-iști, SPP-iști, servitori, circulă numai în coloane oficiale de zeci de mașini, blochează circulația când le convine, au zeci de palate la dispoziție de care dispun după bunul plac. Totul pe bani de împrumut. Știați că Havel, Walesa, Thathcer… veneau pe jos la serviciu, adesea cu mașinile proprii ori cu transportul în comun, iar bunurile statului erau folosite doar protocolar? Că își foloseau cearșafurile și vesela de acasă, că plăteau tot ce consumau, că nu abuzau de deliciile funcțiilor publice ca ai noștri? Cinism cât încape Oare de cât cinism trebuie să fii în stare ca să afirmi: „cea mai importantă valoare a României sunt oamenii”? Că faci reforma statului, dar sărăcești cu bună știință populația și îmbogățești clientela politică? Spui că am ieșit din criză și recesiune, dar anunți majorări de taxe și impozite? Că peste 7000 de posturi din societățile feroviare dispar, biletele de tren și metrou se scumpesc, că necompensările medicamentelor și coplata îi vor „scoate din sistem” pe mulți bătrâni și bolnavi, iar subvențiile la energia termică sunt eliminate? Când FMI hotărăște că reducerea taxelor va fi posibilă abia peste 5 sau 10 ani? Am urmărit mesajele conducătorilor apuseni, dar niciunde atâta prefăcătorie și minciună ca pe Podul Mogoșoaiei.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: