Maci sub cerul Basarabiei

Filiala „Arboroasa” a Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina” Vatra Dornei a realizat și în acest an o emoționantă excursie în Republica Moldova. Participanții și-au dorit (și au reușit!) să cunoască și alte zone din vechea Basarabie, să reîntâlnească vechi prieteni, să viziteze Cetatea Albă, incontestabilă mărturie a istoriei.

 

Deși foarte lung, drumul din prima zi nu ni s-a părut atât de obositor, știind că la capătul lui îl vom reîntâlni pe prof. Valeriu Ostaș, un neobosit luptător pentru valorile românești, în primul rând pentru limba română, această carte a identității noastre naționale. Este prof. la Liceul „Mihai Eminescu” din Căușeni, este directorul fondator al Casei Limbii Române, locul unde profesorii și elevii găsesc carte valoroasă de literatură română, unde pot organiza și participa la acțiuni culturale de excepție. Trecem granița pe la Stânca-Costești, remarcând promptitudinea și profesionalismul vameșilor (de pe ambele maluri ale Prutului), depășim Râșcaniul. La Bălți schimbăm bani (lei cu lei!) la o bancă unde suntem tratați cu totul diferit de către doi funcționari. Nu reușim să vizităm orașul pentru că semnalizarea stradală lipsește și ne îndreptăm spre Chișinău. Cu harta în mână și beneficiind de explicațiile prietenești ale unei tinere reușim să străbatem câteva străzi, să vizităm Catedrala „Nașterea Domnului”, să vedem Arcul de Triumf din celebra piață în care cetățenii Republicii Moldova și-au declarat Independența, clădirea guvernului, parcul municipal și monumentul lui Ștefan cel Mare, celebra piață de flori etc. Chișinăul ne-a produs o impresie deosebită – un oraș curat și civilizat, multă verdeață și flori, oameni cu chipuri plăcute și binevoitoare, ca în vremurile bune de acasă. Timpul ne grăbește și zorim spre Căușeni. Depunem flori la monumentul lui Mihai Eminescu (unde a doua zi au poposit scriitori și membri ai „Astrei” din țară conduși de doamna Areta Moșu, participanți la „Deniile eminesciene”) și ne revedem cu emoție, la „Casa Limbii Române”, cu Valeriu, facem cunoștință cu soția sa și una dintre fiice, cu ziarista Svetlana Berghi și un consilier local, dăruim cărți. Suntem întâmpinați cu tradiționalul colac și cu vin, schimbăm impresii și depănăm amintiri. Am dori ca timpul să fie mai îngăduitor cu noi, dar e târziu și ne așteaptă a doua zi mult dorita vizită la Cetatea Albă. În dimineața celei de-a doua zile a excursiei noastre pornim la drum însoțiți de Valeriu și, după o așteptare lungă și nedorită la granița cu Ucraina, primim permisiunea să ne continuăm drumul. Cetatea aflată la Limanul Nistrului ne așteaptă, măreață, așa cum o știam din cărți și imagini. Istoria ei adevărată ne-o dezvăluie Valeriu în curtea interioară și, urcându-ne pe metereze, priveliștea limanului albastru, nesfârșit, ne taie răsuflarea de emoție. Facem fotografii, ni se pare că suntem părtași la istoria vechii noastre cetăți, vinul adus de Valeriu e parcă cel mai bun, e „de acasă”, soarele ne zâmbește și ne încălzește la fel pe toți. Ne despărțim cu greu de cetate, și mai nedorită ni se pare despărțirea de Valeriu, după altă așteptare nejustificată la intrarea în Republica Moldova. Dar mai avem drum lung până la Cahul, unde vom poposi în a doua noapte. În drum spre Cimișlia, apoi spre Komrat (unde nu prea ne înțelegem în românește cu lucrătorii unei stații de benzină), ochii noștri se bucură de imaginea câmpurilor lucrate, de hărnicia oamenilor, de priveliștea lanurilor pline cu maci roșii, desprinși parcă de pe pânza unui artist iscusit. Și, în pofida tuturor jocurilor istoriei, ne aflăm în atmosfera din poveștile bunicilor care au trăit într-o Românie mare și prosperă. Ajungem târziu la Cahul, prietena noastră Maria Machedon din Larga Veche și însoțitorii ei ne primesc, în spiritul tradiționalei ospitalități moldovenești, cu plăcinte, sarmale și vin, ca la „mama acasă”, ne fac să ne simțim între frați și prieteni. Ne odihnim în condiții plăcute, a doua zi vizităm o parte din oraș, deși un grup de frumoase reprezentante ale organizației „Pro Europa”, conferențiare la Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu” din oraș ar fi dorit să ne dezvăluie toate atracțiile orașului. Din nou timpul nu ne iartă, drumul spre casă e foarte lung. Maria ne conduce până la graniță, ne despărțim cu promisiunea revederii. Spre casă trecem prin Galați, prin Tecuci (spre surprinderea noastră, un oraș foarte îngrijit!), oprim la sanctuarul eroilor noștri din cele două războaie mondiale, Mausoleul de la Mărășești. Ajungem acasă mai bogați sufletește, mai conștienți că țara de dincolo de Prut e o lacrimă din ființa noastră națională, că istoria viitoare va aduce fraților noștri din Basarabia împlinirea țelurilor pentru care luptă: liniște, prosperitate, o lume mai bună și mai dreaptă. (Prof. Paraschiva Abutnăriței, președinta Filialei „Arboroasa” a ACPBB)