Iazurile de decantare și haldele de steril redevin, în ochii autorităților, amenințătoare

În fostele perimetre miniere este nevoie de intervenții de stabilizare și reconstrucție ecologică, însă bani de la centru se dau cu țârâita > „Au fost pornite unele lucrări, însă, din cauza fondurilor mici, acestea merg într-un ritm lent și aproape că nu se simt”, arată directorul executiv la APM Suceava, Iluță Cocriș

 

O comisie mixtă formată de reprezentanți ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina”, Agenției pentru Protecția Mediului și Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu fac verificări la iazurile de decantare și haldele de steril de pe raza județului Suceava. Acțiunea are loc în baza ordinului nr. 415 al prefectului de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, și survine recentului accident ecologic din Ungaria. Directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului, Iluță Cocriș, spune că pericolul cel mai mare îl reprezintă iazurile de decantare Tărnicioara, de la Ostra, și Dealul Negru, de la Fundu Moldovei. Campania se va încheia pe 29 octombrie, verificările urmărind starea respectivelor iazuri și halde de steril, precum și stadiul lucrărilor de stabilizare și reconstrucție ecologică. Dl Cocriș precizează că, în acest sens, există proiecte aprobate și s-au emis acordurile de mediu necesare, însă fondurile pentru lucrările efective vin cu țârâita. „Se va verifica starea acestor obiective cu activitate sistată și abandonate. Au fost pornite unele lucrări, însă, din cauza fondurilor mici, acestea merg într-un ritm lent și aproape că nu se simt”, arată directorul executiv la APM Suceava, Iluță Cocriș, adăugând că, recent, prin hotărâre de Guvern, de la Fondul de mediu au mai fost eliberate unele sume pentru consolidare și reconstrucție ecologică. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara, de suferit ar avea 1210 de gospodării și operatori economici În perioada 23-26 iulie 2008, la Tărnicioara, ca urmare a blocării cu aluviuni a intrării în galeria de subtraversare, în amonte de barajul Scăldători, s-a adunat un volum de circa 100.000 de metri cubi de apă. Dacă ploile ar fi continuat, apele puteau trece peste baraj, antrenând sterilul pe infrastructura rutieră din preajmă și în arealele locuite. Fenomenul a fost unul deosebit de periculos, sterilul amenințând localitățile Ostra, Stulpicani, Gemenea și Frasin. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara, de suferit ar avea 1210 de gospodării și operatori economici, infrastructura de transport, rețelele de energie electrică, precum și alimentarea cu apă potabilă a populației. În iulie 2008, Ministerul Economiei anunța sistarea finanțării lucrărilor de stabilizare și ecologizare a iazului de decantare a sterilului de la Tărnicioara, măsură de natură să creeze îngrijorarea autorităților, dar mai ales a locuitorilor din zonă. La acea dată, Min Bucovina, fostul administrator al iazului, declara că nu-și asumă nicio o responsabilitate asupra eventualelor consecințe. „Întreaga răspundere cu privire la monitorizarea depozitului de steril și gestionarea situațiilor de urgență revine constructorului. Pe întreaga perioadă a executării lucrărilor de punere în siguranță și ecologizare, Min Bucovina nu deține nicio calitate în relație cu iazul de decantare”, se arăta într-o adresă a Min Bucovina, semnată de directorul general Gheorghe Iordache și remisă Agenției pentru Protecția Mediului. Iazul de decantare Tărnicioara este inclus în perimetrul carierei Ostra, închiderea acestuia fiind aprobată prin HG nr. 1844/2004. Lucrările de punere în siguranță și ecologizare au început în 2008, beneficiar fiind Conversmin București. Aceasta din urmă a preluat amplasamentul de la Min Bucovina și, la rându-i, l-a predat executantului lucrărilor, Cominco București.