Atunci când…

…un om își exprimă iubirea prin natura sa inferioară, privirea sa reflectă deja dorința de a-și potoli instinctele: îi este foame, sete, vrea să se sature, atâta tot.

 

În timp ce, dacă un om își manifestă iubirea prin natura sa superioară, privirea sa exprimă frumusețea, lumina, noblețea, deoarece această iubire nu cere nimic: ea vrea numai să dăruiască, să lumineze, să salveze. Această iubire reprezintă adevărata iubire. Dar foarte multe femei preferă o privire înflăcărată, o privire care le dorește! Atunci ele sunt fericite, imaginându-și că această iubire atât de intensă, de puternică, de expresivă, va fi o iubire trainică. Săracele! Ele nu simt că o privire senzuală exprimă tocmai o iubire de scurtă durată. Este ca un foc de paie violent ce se stinge la fel de repede cum a fost aprins. Oare de ce femeile au atât de puțin discernământ? Ființa umană… …face parte din univers asemenea pietrelor, plantelor, animalelor. Dar ca ființă care gândește, ea are un rol particular de jucat: ea trebuie să participe la construcția acestui edificiu care este viața colectivă. Atât timp cât lucrează numai pentru ea însăși, nu i se poate întâmpla nimic bun. Veți replica: ”Cum așa, dacă lucrez pentru mine, eu câștig ceva!” Nu, deoarece acest „eu” pentru care lucrați, acest eu egoist, separat, este o vâltoare și lucrând pentru el vă aruncați toate bogățiile în această vâltoare. Nu trebuie să lucrați în acest fel. Individualiștii, egoiștii nu văd tot ce ar putea dobândi lucrând pentru colectivitate. Numai că, înțelegeți-mă bine, atunci când eu vorbesc despre „colectivitate” nu este vorba numai despre colectivitatea umană, ci deopotrivă despre toate creaturile din univers până la Dumnezeu Însuși. Această colectivitate cosmică, această imensitate pentru care trebuie să lucrați este ca o bancă și tot ce faceți pentru ea vă va reveni într-o bună zi amplificat. Bani, bunuri materiale… …iată cererile auzite peste tot. Chiar și Cerul este asaltat de aceste cereri și este depășit. Desigur, „depășit” este un fel de a spune: Cerul poate mereu, dacă i se pare ceva bun, să dea imediat fiecăruia ce-și dorește. Dar oare nu există nimic mai bun de cerut decât niște satisfacții materiale? Cerul acceptă să vă primească cererile, da, dar el așteaptă să îi cereți lumina, iubirea, înțelepciunea, ce vă vor permite de asemenea să vă ajutați familia, prietenii. Cereți forța de a împlini voința Domnului, cereți să participați la venirea pe pământ a Împărăției sale de pace, iubire și viață veșnică. Cum asemenea rugăciuni sunt foarte rare, Cerul va spune: „Oh, iată o ființă care nu se aseamănă cu celelalte! Să ne ocupăm de ea, să îi dăm satisfacție.” În timp ce celorlalte cereri el le răspunde: „Răbdare, vom vedea mai târziu!” Bibliografie: Gânduri pentru fiecare zi…