Lumea uitată de lume

Oare câți români vor fi știind de satul bucovinean Paltin? Nici nu ar fi de mirare să nu fi auzit despre așezarea pitulată pașnic între obcini, ca și când s-ar fi tras acolo din calea unor timpuri bântuite de vedenii primejdioase și demoni întărâtați de pofte nesăbuite, ca să nu se molipsească de sminteală.

 

Și în vreme ce în alte locuri vălmășagul neînțelegerii și neputinței frământă suflete și gânduri, acolo, în satul uitat de lume, viața se deapănă firesc, cu bucurie, cu sfințenie și cu lumină, păstrându-și menirea și chemarea neîntinată. Trăirile satului sunt rânduite după sufletele oamenilor și nu se hotărăsc prin legi, decrete sau ordonanțe, căci spiritul este mereu deasupra rânduielilor lumești, așa cum de altfel se și cuvine într-un loc în care se spune că s-ar fi născut veșnicia. De vrednicia oamenilor depinde și traiul lor. După năzuințele pe care le au li se înaripează visele. După înțelepciunea pe care o dobândesc le curge și viețuirea, lină ori învolburată, limpede sau tulburată, ca undele unui pârâu din care se adapă însuși Timpul. Și chiar dacă nevoile dau mai mereu iama prin gospodăriile păltinenilor, ca o haită de lupi hulpavi, oamenii nu se înspăimântă, ci le țin piept cu răbdare, așa cum au făcut încă din zorii neamului și strămoșii lor.
La Paltin, în zi de duminică, sătenii s-au adunat, cu mic, cu mare, toți ca unul, să se bucure și să pomenească. Prilejul le-a fost dăruit de inimoșii dascăli ai școlii din sat, alăturați într-un singur gând și într-o mare strădanie, de inimoasa profesoară Tudorița Huțuleac, ea însăși vlăstar al satului. Muzeul sătesc înființat într-un corp al clădirii școlii din localitate a împlinit zece ani. Uneori modestia strălucește pusă în lumină de generozitate. Muzeul a prins contur grație strădaniei învățătoarei Lucreția Hariuc, azi o venerabilă doamnă, care a evocat anii în care, cu o mână de copii, a început să adune de prin ungherele gospodăriilor obiecte vechi, nefolositoare gospodarilor, le-a curățat și le-a recondiționat când a fost nevoie, ca apoi să le rându-iască frumos într-o săliță. Ideea a fost îmbrățișată cu bu-curie de micii elevi, în prezent feciori și fete de măritat, care s-au străduit să înzestreze muzeul cu cât mai multe obiecte, care, altfel, erau sortite pierzaniei. Așa a luat ființă „Muzeul copiilor pentru copii” din micul sat Paltin transmis din generație în generație cu scopul de a se păstra acolo amintirile despre străbuni.
Într-un moment emoționant, dna Lucreția Hariuc a înmânat cu ochii înlăcrimați Tudoriței Huțuleac lucrarea sa de promovare în grad didactic, referitoare la tradițiile satului, ca să rămână în muzeul pe care cu drag și abnegație l-a întemeiat. Gestul simbolic, un adevărat pod peste șuvoiul timpului, constituit din mâinile care țineau manuscrisul, a fost aplaudat de întreaga asistență compusă din invitați de onoare, dascăli, elevi și săteni. A fost o firească dovadă de apreciere a devotamentului tuturor celor care au găsit înțelegere, putere și devotament față de comunitatea rurală pentru a contribui la întruparea unui crâmpei din spiritualitatea bucovineană.
În vremuri în care firescul apare tot mai frecvent ca inedit, inițiativa cadrelor didactice de la Paltin este cu atât mai lăudabilă. La fel cum lăudabilă a fost prezența la această manifestare de suflet din micul sat al comunei Vatra Moldoviței a doamnei directoare a Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, dna Elvira Romaniuc, a primarului comunei, dl Virgil Saghin, ca și suportul material oferit manifestării de euro-parlamentarul Petru Luhan și Organizația de Tineret a PD-L Suceava.
În partea a doua a evenimentului, pe scena căminului cultural din Paltin au susținut un spectacol copiii de la Școala Paltinu, grupul vocal „Polonenca” și deja consacratul grup folcloric „Gura Izvorului” din Vatra Moldoviței.