În județul Suceava mai există câteva case-monument din lemn, foarte vechi, dar toate sunt pe cale de dispariție, în primul rând pentru că factorii de mediu le distrug, apoi pentru că proprietarii sunt interesați mai mult de terenul de sub ele și le lasă să se prăbușească, spun specialiști ai Direcției pentru Cultură și Culte.
Potrivit consilierului cu probleme de monumente de la DCC, Viorel Blănaru, în principiu, “un monument aflat pe listă nu are voie să dispară, ori este strămutat sau mutat într-un spațiu de conservare, în cadrul unui muzeu”. Ca să fie demolat, trebuie scos de pe lista monumentelor istorice, la cererea proprietarului, dar și cu știința autorităților.
Proprietarii care moștenesc de fapt aceste case vor să scape de ele, fiindcă multe se află așezate în locuri centrale, iar ei au interes să construiască acolo imobile noi. Astfel că au două soluții: fie le vând unor muzee, fie le lasă în paragină până se prăbușesc de la sine. De vândut nu prea le vând, fiindcă cer foarte mulți bani pe ele, de ordinul sutelor de milioane, iar muzeele nu-și permit să plătească astfel de prețuri.
Un exemplu care ne-a fost oferit este fosta casă-monument de pe Calea Transilvaniei 108 din Câmpulung Moldovenesc, aflată în proprietatea urmașilor familiei Lateș, care nici măcar nu au făcut suc-cesiunea, pentru că, practic, nu a fost interesată niciodată de casă, ci de terenul de dedesubt. Casa s-a deteriorat în timp, până la prăbușire, în urmă cu câțiva ani, iar proprietarul a construit altceva pe terenul respectiv. Abia pe 10 decembrie 2009, la o verificare pe tema protejării monumentelor, reprezentanți ai Poliției cu atribuții pe această linie au constatat dispariția acestei case, informând Direcția de Cultură și Culte despre acest fapt și solicitând date despre proprietar, când a fost demolată casa și dacă demolarea s-a făcut conform legii.
Directorul DCC, Daniel Hrenciuc, a declarat ieri că s-au făcut în repetate rânduri apeluri către Primăria Câmpulung Moldovenesc, semnalând starea avansată de degradare a imobilului. “S-a degradat din lipsa de interes a proprietarului, care ar fi trebuit să facă demersuri pentru a o scoate de pe lista monumentelor istorice. Nu le-a făcut, iar casa s-a distrus cu totul”, a spus dl Hrenciuc.
“E o procedură pe care o utilizează toți proprietarii de monumente”
La rândul său, dl Viorel Blănaru spune că proprietarul a lăsat casa să se prăbușească cu totul, pentru că locul avea vad comercial. “E o procedură pe care o utilizează toți proprietarii de monumente, nu numai la noi în județ. Și cu centrul Bucureștiului la fel a fost. Nimeni nu mai poate să facă nimic, Poliția poate deschide dosar penal, dar împotriva cui, a nimănui? Important e să facem demersuri pentru a salva alte 2-3 case de lemn din Câmpulung. Chiar vizavi de casa demolată, la 50 de metri, e o casă veche, tot pe strada principală. Proprie-tarul cere o sumă mare pe ea, fiindcă e la șoseaua europeană. Avem și la Suceava Casa Hofmaier, pe strada Armenească, două treimi din ea aparține succesorilor familiei, iar o treime primăriei, dar trebuie scoasă de pe lista monumentelor dacă primăria și proprietarul cer acest lucru. Toate casele de lemn sunt sortite morții lente. Omul/proprietarul știe că are o casă de valoare, cere un preț mare pe ea, dar muzeul n-are bani, iar atunci el o dărâmă, pentru că terenul e mult mai prețios”, ne-a spus Viorel Blănaru. El a adăugat că uitate sunt și bisericile din lemn, de ase-menea monumente, vechi de circa 200 de ani, din satele județului, lângă care s-au construit biserici mai mari, fiindcă localitatea s-a dezvoltat. Toate obiectele mai importante și prețioase au fost luate de acolo și mutate în actualele biserici, dar au mai rămas o serie de piese, care au fost lăsate în paragină, odată cu bisericuțele-monument. Astfel, aflăm, s-a întâmplat la Lămășeni, Șerbăuți, Moara, Biserica lui Dragoș de la Putna. “Ele trebuie păstrate, pentru că reprezintă o etapă a dezvoltării arhitecturii țărănești, e o dovadă că atunci când nu s-a dat voie să se construiască biserici de zid, s-au făcut biserici de lemn”, a conchis dl Blănaru.
Comentarii