Nu m-a făcut mama în mașină și nu îmi cade nimic folosind mersul pe jos și transportul în comun. Numai că, seara, când soția mea iese de la serviciu, pe la ora 21, în cartierul unde viețuiesc nu mai circulă mijloacele maxi-taxi, care se retrag în jurul orei 20, deși pe toate indicatoarele din Suceava este inscripționat drept interval de funcționare cel cuprins între 5 și 23, zilnic. Primăria a încercat în vreo două rânduri, după ce a primit reclamații de la cetățenii din Burdujeni-sat, să facă în așa fel încât acest orar să devină efectiv, dar de fiecare dată minunea a durat doar câteva zile (cât o fi durat și motivarea celor care trebuiau să urmărească acest obiectiv, din partea municipalității).
Dar nu despre felul în care circulă transportatorii privați, partenerii primăriei, e vorba în cele ce urmează, ci despre o nedumerire ce s-a accentuat zilele acestea, când a trebuit totuși să tai troienele cu mașina. L-am auzit pe șeful gospodar al târgului declarând că, întrucât în urma folosirii clorurii de calciu în anii trecuți s-a deteriorat calitatea covorului asfaltic în oraș, s-a decis folosirea sării și a nisipului în vederea deszăpezirii arterelor de circulație. Ca unul ce a făcut chimie și mai și ține minte câte ceva din ea, am apelat la amintiri pentru a mă dumiri ce proprietăți corozive va fi având amintita soluție. Așa că mă văd silit să amintesc câteva proprietăți ale ei. Are caracteristici higroscopice, absorbind apa, este, spre deosebire de sare, aproape inofensivă pentru sol și plante. Este eficientă și la temperaturi mai joase decât sarea. Își găsește multiple aplicații, începând cu construcțiile, continuând cu industria alimentară, unde este cunoscută, sub forma ei rehidratată, drept E509, ba chiar și în cea farmaceutică având efect în coagularea sangvină. Și pentru că amintind de un compus chimic, chiar și simplu (CaCl2), ne-am putea gândi la cine știe ce eforturi financiare necesare pentru achiziționarea ei de cine-știe-unde, m-am documentat și am aflat că se fabrică zdravăn la noi în țară, chiar și la Borzești, nu foarte departe de noi (cel puțin așa afirmă internetul), deci nu-i necesar vreun efort valutar.
De ce mă leg de acest aspect? Pentru că nu îmi place să fiu prostit. Nu sunt singurul care a circulat pe alte drumuri, decât cele de pe la noi, așa că știu că, în toată Europa, din care, zice-se că facem parte și altfel decât din punct de vedere geografic, soluția de clorură de calciu este folosită la întreținerea calității drumurilor pe timp de iarnă. E considerată produs ecologic și are durată de acțiune de până la 72 de ore. Dacă nu mă credeți, verificați la proprietățile ce apar pe toate site-urile ce se referă la acest subiect. Și cum observația empirică e de multe ori mai convingătoare decât orice argument științific, cu toții (sau cei mai mulți dintre noi) am putut constata anii trecuți că drumurile arătau mult mai bine după ce se folosea clorura de calciu decât după ce se aruncă cu sare și nisip, și chiar după ce se trece cu lamele și se încearcă mutarea zăpezii de pe carosabil.
Așa că, încă o dată, nu voi „cumpăra” explicația edilului-șef al urbei și mă voi întreba, firesc, iar asemeni mie și alții, ce rațiuni stau cu adevărat în spatele acestei decizii.
Comentarii