Vama

Festivalul hribului

Asociația de Turism Vama a organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, prima ediție a “Festivalului hribului”. Deși este o asociație “tânără”, a reușit să adune majoritatea membrilor pentru a participa la această manifestare. Un număr de 20 de pensiuni au răspuns chemării conducerii asociației, iar sâmbătă dimineața, într-un decor de toamnă la munte, la Pensiunea Lidana, și-au întâmpinat oaspeții cu cele mai alese bucate, majoritatea pe bază de hribi.

 

Festivalul hribului – septembrie 2009

Festivalul va fi internațional din 2010

Aurelia Badale, președinta Asociației de turism Vama – Bucovina, și administrator la una din pensiunile membre ale asociației, ne-a spus că a fost o dorință mai veche a celor care au pensiuni în zonă de-a face acest festival. Asociația, înființată în luna ianuarie a acestui an, are un program ambițios. Și-a propus, printre altele, să creeze și evenimente, mai ales în perioadele de extrasezon, când numărul de turiști în pensiuni este mai redus. Astfel a fost inițiat acest festival al hribului, despre care organizatorii, plini de modestie, au spus că „fiind prima ediție mai are și o serie de stângăcii”. „Nu suntem atât de experimentați, dar sperăm ca sub umbrela oaspeților și a colegilor noștri care au rezultate deosebite în astfel de manifestări, cum ar fi cei de la Asociația Sucevița, Asociația Gura Humorului, Asociația Turistică Bucovina, ANTREC Bucovina, să creștem și noi, a spus Aurelia Badale.
Pentru anul viitor vămenii deja s-au gândit să confere festivalului o anvergură mai mare și să-i dea un caracter internațional, pentru că au mulți prieteni în Germania, Bavaria, Spania, Franța, Italia, Ungaria, dar și pentru că în asociație sunt pensiuni care funcționează de peste 10 ani pe piața turistică locală și regională, care au participat la numeroase festivaluri în străinătate și consideră că ar fi bine să devină gazde pentru prietenii de peste graniță.

Concurs de gastronomie

Participanții au prezentat mâncăruri pe bază de hribi sau alți bureți care cresc în zona Vama, cum ar fi gălbiorii și ghebele. Un punct de atracție l-a constituit cămara gospodinei din Vama, în care se află tot felul de conserve și salate cu bureți, compoturi și alte bunătăți. Juriul, format din Viorel Bîrsan, președintele Asociației Bucătarilor Bucovina, Niculina Vasiluț – președinte ANTREC Bucovina, Corina Cubleșan – președinte onorific al ANTREC Bucovina, primarul comunei Vama – Niculae Baltag și un reprezentant al presei a acordat mai multe premii. Premiul pentru cea mai veche rețetă a fost acordat Pensiunii Arina din Sucevița, premiul pentru cea mai frumoasă prezentare a fost acordat pensiunii gazdă, Lidana, Premiul pentru cel mai gustos preparat – Casei Lucan, premiul pentru creativitate – Casei Elvira. Au fost acordate și premii speciale din partea Asociației Bucătarilor Bucovina pentru Casa Aurora, Casa Elvira, Casa Lucan, Casa Bianca, La Goriță, Casa Vero, Casa Letiția, Bucovina Lodge, Casa Călin, Mugur de Fluier, Pensiunea Iasmina, Pensiunea Voichița, La Corița.
Juriul a acordat Marele Premiu Asociației de turism Vama – Bucovina, pentru întreaga prezentare la concurs.

Ciorba și ciulamaua de hribi, cele mai căutate mâncăruri de bureți din Bucovina

Iuliana Balmoș de la Casa Călin din Vama a venit la festival cu bucate din hrib. Ea ne-a explicat că hribul este un burete de calitate superioară, care se găsește în pădurile Bucovinei din abundență. „Noi pregătim mâncăruri din hrib, mâncăruri care reprezintă zona. Printre mâncărurile cele mai căutate de turiști în Vama se numără ciorba de hribi, ciulamaua de hribi cu mămăligă și smântână. Ciorba de gălbiori se servește în pâine, în loc de castron”, ne-a spus gospodina.
Delia Orșivschi a venit la festivalul cu „Punguța cu doi hribi”: două… clătite umplute cu o compoziție de bureți, gogoșari, ceapă și ardei. Tot Delia Orșivschi a prezentat plante medicinale, care, spune ea, ne ajută să ne menținem sănătatea sau să remediem ce am stricat de-a lungul vieții. „Flori de tei, flori de mușețel, păpădie, gălbenele, mentă, rostopască sunt plante care remediază ceea ce am stricat, mâncând incorect”, a spus ea. Toate aceste plante au fost aduse din grădina familiei pentru a-i lămuri pe toți ca, în loc de medicamente, să folosească plantele medicinale, pentru că mulți oameni nu cunosc efectul lor. Din ele gospodinele prepară fie ceaiuri, fie tincturi care pot fi folosite pe parcursul întregului an. Au fost expuse tot felul de mâncăruri printre care pilaf cu bureți, clătite cu hribi, hribi cu brânză, ciupercuțe cu gălbiori și orez, hrib pane, salată de gogoșari cu hribi și sos de roșii

„Oala ciobanilor” – cea mai veche rețetă cu hribi

Corina Pănculescu, președinta Asociației de Turism din Sucevița, a venit la Vama cu preparate deosebite și cu cea mai veche rețetă, „Oala ciobanilor” care poate fi servită doar la Sucevița. Am aflat că, pe vremea când ciobanii plecau în transhumanță, își luau strictul necesar, printre care un ceaun și o tigaie. Ciobănița punea ceaunul pe foc și, pentru că apa era departe iar laptele aproape, fierbea mămăliga în lapte și zăr. La sfârșit, când mămăliga bolborosea, zvârlea și doi trei pumni de caș frământat. Între timp, în tigaie prăjea puțină ceapă și cărniță, peste care, la sfârșit, punea un păhărel de țuică. Gospodina răsturna peste mămăligă cărnița pregătită și în aceeași tigaie azvârlea câteva feliuțe de hribi pe care le lăsa la foc molcom, peste care punea o cană de smântână ca să se înăbușe, iar apoi punea totul în ceaunul cu mămăligă pe care îl mai lăsa pe foc câteva minute. Aceasta este „oala ciobanilor”! „O rețetă veche, foarte hrănitoare, foarte consistentă, pentru că oamenii plecau pe munte pentru o zi întreagă”, ne-a asigurat Corina Pănculescu.

Hribul, ca o fațetă a brandului Bucovina

Cristinel Macovei, specialist în achiziție, prelucrare, export a ciupercilor de pădure, ne-a mărturisit că hribii sunt o mare delicatesă a pădurilor bucovinene, iar Vama reprezintă un centru foarte important în acest proces de achiziție a ciupercilor de pădure. Totodată, am aflat că în Vama sunt mai multe centre de achiziție, pentru că hribii sunt un produs al pădurilor, un pro-dus 100% natural, spontan. „Oamenii merg în pădure și culeg aceste ciuperci, apoi le valorifică în centre de achiziție. Hribii sunt ciuperci de pădure foarte căutate în afară, pentru că sunt naturali, ecologici, transmit ceva din natura locului. Sunt altceva decât ciupercile de cultură, care constituie o industrie. Producția din zona Vama, într-un sezon bun (anul acesta nu este un sezon bun pentru că a lipsit ploaia), este de cel puțin 50 de tone de hribi.
Hribul poate să reprezinte o fațetă a brandului Bucovina. Din experiența mea, în afară, hribii din Suceava sunt foarte apreciați, sunt mai deosebiți”, a spus Cristinel Macovei.

Asociația de Turism Vama – „o picătură foarte prețioasă” din ceea ce înseamnă Bucovina

Prezent la manifestare, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că i se pare foarte inspirată cămara din Vama, comparând Asociația din Vama cu o picătură din ceea ce înseamnă Bucovina, „dar o picătură foarte prețioasă”. Totodată, a apreciat că oamenii de afaceri s-au întâlnit la Vama cu reprezentanții IMM-urilor din întreaga țară, și că acest aspect constituie un semn că sunt interesați de ceea ce se întâmplă în zonă. El a recunoscut că drumul este o obligație a autorităților, pentru că folclor, tradiții, artă culinară, gastronomia din Bucovina sunt foarte cunoscute. „În perioada următoare trebuie să-i organizăm să iasă pe piață, inclusiv cu produsele culinare. Prea puțin vorbesc bucovinencele despre borșul din sfeclă roșie, despre mulțimea de preparate din ciuperci și din hribi în primul rând. Nemții vorbesc despre hribi (buretele de piatră) ca de o trufanda foarte rară. Noi, aici, facem toată gama de mâncăruri, de la pane până la tocăniță, ciorbă, sarmale și cred că noi, oamenii politici, care… mâncăm toată ziua la ciuperci, astăzi avem dreptul mai puțin să sărbătorim”, a conchis Gheorghe Flutur.

În economia modernă se vinde ceea ce este promovat

Alături de vămeni s-au aflat președinții IMM-urilor din toate județele țării precum și prof. univ. Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. El a spus că, fără niciun fel de îndoială, acțiuni de acest gen sunt deosebit de eficiente, pentru că sunt niște elemente unice, niște produse unice, un port care se întâlneș-te numai în această zonă, peisaje de o frumusețe fără seamăn și produse ecologice native. „Toate aceste elemente unice, ca să intre în circuitul economic, în circuitul turistic, trebuie cunoscute, iar acestea se fac prin acțiuni de acest gen.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: