Suceava, Târgul Meșterilor Populari

Stop-cadru pe o lume aparte

Lumea pe care o întâlnești de fiecare dată la Târgul Meșterilor Populari de la Muzeul Satului Bucovinean de lângă Cetatea Sucevei pare ruptă dintr-un peisaj bucolic, încremenită pe firul trainic al creației populare. Parcă oamenii care stau în față cu minunate ouă încondeiate, ii cusute în râuri de ață, oale de lut sau linguroaie sculptate din lemn s-au rupt din timpul contemporan și trăiesc în paralel, bucurați numai de creația lor. După ce te apropii și stai de vorbă cu ei, trăiești un sentiment contrar, nelipsit de o oarecare senzație amăruie: oamenii ăștia chiar luptă din greu ca să trăiască, dar și ca să păstreze ceva ce nu pot înstrăina: arta populară moștenită. Unii se încrâncenează să o arate așa cu au învățat-o, chiar dacă stau ore în șir lângă o “cămeșă” populară cusută de mână, pe care nu se îndură s-o vândă fără 2 milioane lei (vechi), preț pe care nu prea se încumetă mulți să-l plătească.

 

Suceava

Alții mai adaugă ceva „modernizând” produsul, pentru a-l vinde mai bine. Astăzi, întâlnim la târguri meșteri din ce în ce mai tineri, cu idei mai noi, ingineri, medici, profesori, dar și din alte domenii, care s-au reorganizat în așa numita (banal) economie de piață.
Anul acesta, târgul de la Suceava n-a mai avut ghinioane legate de vreme, căldură excesivă sau ploaie torențială. Meșterii au putut întârzia până seara târziu, sâmbătă seară având promisiunea organizatorilor că duminică va veni mult mai multă lume să-i viziteze.
De departe, așezate direct pe iarbă, îți fură privirea tronurile din lemn masiv realizate de frații Nucu și Codrin Bența din Fălticeni, obișnuiți ai târgurilor de la Suceava și din toată țara. Alături de ele, produsele lor obișnuite, sculptate din lemnul pădurilor: scăunele, măsuțe, blidare, linguri ornamentale și altele. Cei doi lucrează cam 5-6 tronuri pe an, numai la comandă, pentru pensiuni turistice, vile sau cabane, ne-a spus Nucu Bența: “Am vândut mult pe la Gura Humorului, Vatra Dornei, Iași. Venim la târg ca să expunem mai mult, de vândut vindem de acasă, pe comenzi. Ne inspirăm din arta populară a lemnului, care are niște stan-darde corespunzătoare case-lor și mobilierului de la țară, și chiar o îmbunătățim”. Lucrul la un astfel de tron începe de la trunchiul de plop, stejar sau nuc, butucii de lemn fiind cumpărați de la gater. Meșterul spune că prima operațiune este degroșatul, adică înlăturarea materialului nefolositor, apoi barda, dalta, cuțitul și șmirghelul intervin în continuare, până se ajunge la forma pe care azi o admiră oamenii la târg. “Ne bazăm mai mult pe mese, scaune și blidare, tronurile sunt pentru reclamă. De 10 ani lucrăm, am învățat meșteșugul de la un meșter lemnar. Se poate trăi din asta, dar modest”.

„Trebuie să faci în așa fel încât lumea să cumpere”

Medicul generalist Istvan Kovacs, din Sfântu Gheorghe, prezintă la târgul de la Suceava rochiile și bluzele realizate de soția sa, Haranka. Având 4 copiii, cei doi și-au împărțit deocamdată responsabilitățile: ea lucrează și stă acasă cu copii, el merge la târguri, la Suceava fiind pentru prima oară. Istvan Kovacs ne-a spus că prețurile la rochii variază între 170-450 lei (realizarea unei rochii brodată durând o lună), iar cămășile – 60 lei. “Trebuie să clarificăm ce înseamnă rochii populare stilizate: natura populară este dată în primul rând de materialul din care sunt făcute – in, cânepă, avem și decorațiuni din pâslă, dantelă din bumbac croșetată manual. În plus, intervin anumite simboluri care dau aspectul popular, fiecare regiune etnografică având stilul caracteristic în portul popular, noi respectăm tradițiile ardelenești. Rochiile noastre au început să se poarte și la nunți. De ce e stilizat? Fiindcă dacă vrei să trăiești și să faci un ban, trebuie să faci în așa fel încât lumea să cumpere. Dacă faci nu-mai o rochie populară tradițională, aceea se poate purta doar pe scenă. Dacă e stilizată, se poate purta peste tot, și la serviciu, și la nuntă. Aici am observat că nu prea vinde lumea, eu însă am vândut foarte bine, și rochii și bluze. Voi mai veni, dacă mă invită; și la Iași mergem mereu la târgul de Sf. Parascheva. În general, în Moldova ne simțim excelent, îmi plac oamenii din zonă”.

„Noi, romii, nu suntem oriunde bineveniți”

Romii bijutieri au fost mai mult prezenți la această ediție a târgului, astfel că femeile au avut de unde alege dintre brățările, cerceii, pandativele sau inelele lucrate în modele extrem de variate.
Constantin Ion Argintaru vine și el pentru prima dată la Suceava, împreună cu soția. Conform tradiției lor, el realizează bijuteriile, majoritatea manual, iar ea se ocupă de vânzare. Pe taraba lor, nu știi unde să privești mai întâi și îți dai seama imediat că multe din piese sunt unicate. Prețurile variază între 20 și 100 de lei, iar materialele folosite sunt dintre cele mai interesante: aramă, rășină, alpaca, chiar material dentar, argint, cu pietre semiprețioase precum turcoaze, jad, coral. Meșterul nu risipește metalul, toate produsele sunt făcute din bani vechi și tacâmuri, ingenios folosite în lucrătură.
Sâmbătă seara, el nu era prea încântat de cum merge vânzarea: “N-a mers prea bine, nu prea au fost vizitatori, dar nu ne văităm. Noi am moștenit meseria, altă șansă n-am avut. Dacă avem libertatea de a expune, ne descurcăm, nu trăim foarte bine, dar la limită… Noi, romii, nu suntem oriunde bineveniți, la Brașov, de exemplu. Dar în zona Moldovei suntem bine primiți și tratați. Oricum, noi îmbinăm utilul cu plăcutul”.

„…Suntem sfâșiați de emoții și îngrijorări”

Pictura naivă a fost și ea o noutate la Târgul Meșterilor Populari de la Cetate, adusă fiind de Gheorghe Ciobanu, 65 de ani, din Bălțați, Iași. El nu e un oarecare în acest gen, comentariile de pe net fiindu-i foarte favorabile. Chiar el spune că “sunt categorisit printre cei mai buni în arta naivă”. Despre Gh. Ciobanu, alții au comentat că “face parte din acea categorie a aleșilor care și-au descoperit vocația”; pentru el, pictura este “șansa de a-l arăta pe Dumnezeu”.
Pictorul naiv s-a bucurat de succes la Suceava, tablourile sale fiind rupte direct din satul românesc. “Am avut oarecare succes, am vândut ceva tablouri. Lucrez de peste 30 de ani, am avut succes în Elveția, Italia, Franța, unde am prezentat expoziții personale, deși nu mă așteptam. Am vândut tot pe unde am trecut, am găsit deschidere la colecțio-narii de artă. Părerea mea este că noi, pictorii naivi, suntem neșcoliți, dar suntem născuți cu har. Universul satului e totul pentru mine, trăiesc cu bucuria omului care muncește cu credința în Dumnezeu. Eu am impresia că trăim în mijlocul unui paradis, dar nu ne bucurăm de el, suntem sfâșiați de emoții și îngrijorări. Hai să fim fericiți!”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: