Merită o șansă

Principele Radu Duda și-a anunțat candidatura la președinția României la alegerile din noiembrie al acestui an, dată la care expiră primul mandat de 5 ani al unui șef de stat postrevoluționar. Oamenii politici, de la mai toate partidele, dar mai ales de la cele cu aspiranți la fotoliul din Cotroceni, au sărit ca arși, spunând că soțul principesei Margareta nu are nicio șansă să ajungă pe „tron”. Lucru aproape de înțeles, fiecare dintre reprezentanții formațiunilor cu aspiranți la președinție fiind nevoiți să tragă focul la oala lor.

 

Aceasta, în condițiile în care orice nou candidat divizează voturile, slaba prezență la vot fiind de natură să defavorizeze competitorii susținuți de partide cu pretenții. Mai puțin verosimilă este atitudinea așa-zișilor comentatori politici independenți, poziția lor fiind sceptică, dacă nu chiar una de-a dreptul potrivnică. Din start, deontologii nu dau vreo șansă principelui Radu Duda, spunând că Alteța sa nu este o persoană care să fi făcut ceva remarcabil la viața lui și că nu are susținerea financiară de anvergura pe care o presupune angajarea în lupta electorală. Ambele variante sunt oarecum adevărate, însă nu lipsesc și exemplele în care adevărați anonimi au reușit să cucerească, în scurt timp, inima electorilor. Radu Duda a avut un discurs simplu, dar cu obiective și ținte bine gândite. Principele a spus că intră în competiție din poziția de independent, una care nu-l obligă față de nicio o formațiune politică și care îi va permite să se concentreze doar pe îndeplinirea atribuțiilor. Doar și măcar pentru atâta lucru merită principele Radu Duda un vot, pentru că, în ultima legislatură, președintele nu a făcut altceva decât să se ocupe de propășirea partidului pe care îl conduce din umbră.