Cu Ion Beldeanu, președintele SSB, despre Societatea Scriitorilor Bucovineni

– Constituirea, acum 70 de ani, la Cernăuți, a Societății Scriitorilor Bucovineni atesta existența unei literaturi beletristice în Bucovina. Cu toate acestea…
– Critica literară, mai veche ori mai nouă, evită sau uită să se ocupe de evoluția și situația literaturii din Bucovina istorică. Probabil se întâmplă așa datorită unei prejudecăți potrivit căreia nu tot ce se petrece într-o zonă sau alta a Provinciei merită luat în considerare. Ca atare, studiile de o asemenea factură sunt puține, iar istoriile literare nu se prea complică atunci când vine vorbe de Bucovina.
 

– G. Călinescu s-a complicat. – În mod surprinzător, G. Călinescu îi etichetează pe scrii-torii bucovineni din perioada interbelică drept suprarealiști, ,,suprarealiștii bucovineni”. El crede că aici s-a petrecut ,,un proces violent de adaptare la nivelul Vechiului Regat”, ceea ce justifică decizia noii generații ,,de a cultiva valori pure, necon-taminate de atitudini exterioare artei”. Cu alte cuvinte, acum are loc o tentativă de asimilare din mers a experimentelor de ultimă oră, aceasta și din dorința evi-dentă a autorilor în cauză de a-și demonstra valențele creative de care sunt capabili. (Este veșnica înfruntare dintre mar-gine și centru care-și perpetu-ează imboldurile până în zilele noastre). Privită azi, când viziu-nea nu mai are cum fi aceeași, secțiunea analizată apare altfel. Dincolo de orice, meritul litera-turii bucovinene interbelice constă în deschiderea produsă de promotorii săi spre formele novatoare, concomitent cu des-prinderea de tradiționalismul excesiv și păgubos de până atunci. Aceasta pe de o parte, iar pe de alta, fenomenul literar consumat în Bucovina, în Cer-năuți, cu toate sincopele sale datorate vitregiilor istoriei, nu poate fi neglijat și nici aban-donat. Mircea A. Diaconu, cel căruia îi datorăm o pertinentă introspecție asupra literaturii din Bucovina anilor ’30, consi-deră că avem chiar datoria să recuperăm, ,,cu valoare justiți-ară”, acest fragment din ,,deve-nirea literaturii române întrerupt cu brutalitate și obligat la tăcere”. – Să revenim la Societatea Scriitorilor Bucovineni. – Într-adevăr, ivirea Societății Scriitorilor Bucovineni certifica existența la Cernăuți a unei puternice mișcări literare care a dat câteva vârfuri ce s-au impus apoi în plan național: Mircea Streinul, Traian Chelariu, Vasile Posteucă, E. Ar. Zaharia, Ghe-deon Coca, Iulian Vesper, Geor-ge Antonescu ș.a. Dar capriciile istoriei au făcut ca SSB să-și frângă ascensiunea la scurt timp după naștere. Ocuparea nordu-lui Bucovinei în primăvara anu-lui 1944 a determinat încetarea activității acesteia, ca și a publi-cației sale, ,,Bucovina literară”. Ea avea să fie reactivată ime-diat după evenimentele din de-cembrie 1989, devenind în prezent un reper distinct al vieții spiritu-ale sucevene. SSB, care, trebuie precizat, și-a definit după 1990 cu nu puține dificultăți identi-tatea și menirea de factor promotor de cultură în Bucovina, este astăzi implicată în derularea și susținerea câtorva din princi-palele manifestări literare de anvergură națională din zonă: Festivalul literar ,,Mihai Emines-cu”, organizat la fiecare 15 ianu-arie, Festivalul-concurs de poe-zie și proză scurtă ,,Magda Isa-nos – Eusebiu Camilar” de la Udești, Concursul Național de Poezie ,,Nicolae Labiș”, Salonul Literaturii Române din Buco-vina. Din 1995, SSB a instituit Premiile anuale ale Societății, care se acordă celor mai impor-tante volume de poezie, proză, critică literară, publicistică apă-rute în anul precedent. De ase-menea, SSB este, alături de Consiliul Județean Suceava, editor al revistei ,,Bucovina literară”, publicație ce-și are începuturile legate tot de Cer-năuții interbelici. – Am să adaug manifes-tărilor tutelate de SSB și în-tâlnirile literare de la Librăria din Suceava a Uniunii Scri-itorilor din România intitu-late ,,Scriitorul citește”, cu zia-rul ,,Crai nou” și revista elec-tronică ,,NordLitera” parte-neri media. Dar să mergem mai departe și să folosim prilejul acestei aniversări și pentru obligatoria privire în nordul Bucovinei, la Cernă-uții nașterii SSB. – În mai 1989, la Cernăuți, un grup de intelectuali patrioți punea bazele Societății pentru cultura românească ,,Mihai Emi-nescu”, o societate care în scurt timp avea să devină port-dra-pelul idealurilor naționale ale românilor din nordul Bucovinei. Ulterior, odată cu amplificarea procesului de trezire a conști-inței de neam și de limbă, vor lua ființă alte asemenea asociații cu caracter civic: ,,Golgota” (în memoria victimelor stalinismu-lui), ,,Mitropolit Silvestru” (con-sacrată cultivării credinței orto-doxe), ,,Arboroasa” (grupare culturală creată după modelul predecesoarei din secolul 19), ,,Doamnele Române”, ,,Aron Pumnul” (asociație cu profil pedagogic a cadrelor didactice) și altele. Toate aceste asociații își au propriile programe, dar ele gravitează pe lângă Societatea ,,Mihai Eminescu”, cea care și-a asumat atunci, adică în faza inițială, coordonarea activității culturale a românilor din Regiunea Cernăuți (și nu numai). De aceea, cele mai multe dintre acțiunile patronate de liderii acestei societăți au avut, în primii ani de după 1990, un vădit caracter național: extinderea claselor cu predare în limba română și trecerea la grafia latină, facilitarea obținerii de burse pentru România ș.a. Nu-mai că unele din aceste acțiuni sau intenții nobile au suportat între timp modificări cu efecte nedorite. – Să încheiem tot cu mo-mentul SSB la 70 de ani de la constituire. – Se poate conchide că cei 70 de ani oferă suficiente motive și suficiente argumente pentru ca exegeții interesați să se aplece cu atenție peste istoria acestui parcurs spiritual punân-du-i în evidență atât reușitele, cât și neîmplinirile. Modalități de reliefare a descendențelor culturale dinspre Cernăuți exis-tă, cum se știe, așa cum există acțiuni ce așază în prim-plan posibilitățile de astăzi ale miș-cării noastre de dependență și independență istorică. Să men-ționăm aici, doar cu titlu infor-mativ, prezența Fundației Cul-turale a Bucovinei în afirmarea artistică a Bucovinei. Ceea ce înseamnă prezență notabilă a creației culturale, artistice, lite-rare etc. Pe această linie se în-scrie și ambiția revistei ,,Buco-vina literară” de a puncta valorile nu doar ale zonei, ci și ale Româ-niei într-un moment istoric dat. Rămâne ca timpul să confirme năzuințele actuale și să impună ambițiile ulterioare, care nu pot și nu trebuie să intenționeze alt-ceva decât cultivarea resurselor spirituale, de care totdeauna Bucovina a beneficiat.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: