Din casa fraților

Cernăuți – 600

La 8 octombrie 2008 se împlinesc șase veacuri de la prima atestare documentară a capitalei istorice a Bucovinei. De-a lungul existenței sale, Cernăuțiul, se pare, nu a stârnit un interes mai mare în lumea întreagă – din Europa până în SUA, Canada, Australia. Vechiul oraș de pe Prut se îmbracă în strai de sărbătoare. La festivitățile jubiliare, să-l vadă (sau să-l revadă), aici vor sosi, după estimările prealabile, circa 30 de mii de oameni de pe toate meridianele.
A fost creat Comitetul organizatoric guvernamental
Pentru pregătirea și marcarea jubileului de 600 de ani al orașului Cernăuți a fost constituit un comitet organizatoric guvernamental, avându-l ca președinte pe Vasyl Kuibida, ministrul dezvoltării regionale și al construcției din Ucraina. Din componența Comitetului, în afară de conducătorii orașului și regiunii, reprezentanților obștimii, au intrat încă cinci miniștri și patru deputați în Rada Supremă a Ucrainei din partea regiunii Cernăuți – Petro Hasiuk, Ian Tabacinik, Ghenadi Moskal și Iuri Steț. (Straniu, printre aceștia nu-l găsim pe deputatul român Ion Popescu). Componența Comitetului a fost aprobată, printr-o hotărâre specială, de premierul Iulia Timoșenko.
 

La 19 iunie, sub președinția lui Vasyl Kuibida, la Cernăuți a avut loc prima ședință organizatorică a Comitetului, iar membrii săi au luat cunoștință pe teren de felul, gradul executării lucrărilor la Centrul de chirurgie pentru copii, pe străzile Kobyleanska și Sahaidacinyi, în piețele Fântâna Turcească, Filarmonicii și Teatrală, de reconstrucția și restaurarea fostei Reședințe a Mitropoliei Bucovinei etc. Toate acestea necesită resurse financiare considerabile, însă fondurile alocate de conducerea de la Kiev încă nu au fost vărsate, în suma prevăzută, la Cernăuți. Sperăm că această întârziere va fi recuperată cât mai degrabă. Până atunci primăria orașului s-a adresat instituțiilor de stat și particulare, întreprinderilor industriale și unităților comerciale, diverselor organizații să găsească mijloace interne pentru aducerea localurilor în care se găsesc în stare corespunzătoare. De la Moscova va fi adus documentul lui Alexandru cel Bun Documentul domnului Moldovei Alexandru cel Bun, datat cu 8 octombrie 1408, în care pentru prima dată se amintește de orașul Cernăuți, păstrat în Rusia, va fi adus de la Moscova la Cernăuți, pentru câteva zile, în timpul marcării jubileului de 600 de ani al orașului. Despre aceasta a vorbit într-o conferință de presă Vasyl Vovkun, ministrul culturii și turismului din Ucraina. Documentul lui Alexandru cel Bun se păstrează în fondurile Muzeului de Stat de Istorie al Rusiei. De urmele lui au dat istoricii cernăuțeni, iar în martie anul curent, primarul Cernă-uțiului, Mykola Fedoruk, aflându-se la Moscova, a luat cunoș-tință de această relicvă. Pentru a putea fi adus la Cernăuți, ministrul Vasyl Vovkun și-a asumat rolul de garant în păstrarea documentului în timpul manifestărilor jubiliare. În genere, ministrul vine cu propunerea să fie aplicat mecanis-mul arendării pentru o anumită perioadă de timp a documen-telor și rarităților istorice referitoare la Ucraina, care se păstrea-ză în alte state, îndeosebi în Polonia, Federația Rusă, România, Suedia. Jubileu fără monumentul lui Alexandru cel Bun În nr. din 27 iunie a.c. al săptămânalului „Concordia”, ziaristul Tudor Andrieș semnează articolul „Argument & monument”, pe care îl propunem integral atenției cititorilor cotidia-nului Crai nou: „Citim opinia etnografului Stepan Karaciko, postată pe site-ul BukNews: «Logica ne spune că, pe lângă atâtea monumente instalate la Cernăuți, ar trebuie să existe și un monument al domnitorului Alexandru cel Bun, doar anume într-un privilegiu al lui de la 1408, orașul a fost menționat pentru prima dată tocmai de 5 ori… Înțeleg că nu toți vor sprijini această idee, mai ales naționaliștii ucraineni, dar ei sunt puțini în orașul nostru. Argumentul poate fi că el, chipurile, a fost domnitorul altui stat»”. Ceva mai jos găsim și primul ecou: „De fapt, Cernăuțiul l-a înveșnicit demult pe cneazul Moldovei Alexandru cel Bun – numele lui îl poartă o stradă din centrul orașului. Iar Cernăuțiul în privilegiul cneazului este amintit de rând cu alte orașe…”. Asta-i. N-a fost domnitorul moldovean destul de clarvăzător și n-a prevăzut că peste vreo 600 de ani cineva o să-i pună în discuție dreptul la un monument. Nu se găsesc cu argumentele lor nici urmașii direcți ai domnitorului. Aceștia au ajuns să fie în Cernăuți mai puțini decât naționaliștii ucraineni. Iar cei care au mai rămas vor face proiecte, vor scrie articole și se vor întâlni pe la mese (unele dintre ele rotunde), discutând cum e mai corect să fie numit documentul semnat de Alexandru cel Bun: privilegiu, gramotă, uric sau… buric. Căci, îi povățuiește și Patria istorică prin sfetnicii săi, nu face să-ți pui în primejdie viitorul european de dragul monumentului unui domnitor care nici măcar Ștefan cel Mare nu a fost. Așa că degeaba își face dușmani ucraineanul Karaciko. „La 600 de ani vor avea monumente alții, pentru Alexandru cel Bun și o stradă e prea-prea”. Imortalizarea în granit a autorilor AVI „Ruta roșie” Dacă Alexandru cel Bun nu va avea monument la Cernăuți, fiind domnitor al „unui stat străin”, alta e situația când e vorba de personalități din zilele noastre. Astfel, după cum a devenit cunoscut, în Piața Filarmonicii va fi ridicată o compoziție mo-numentală consacrată autorilor Ansamblului Vocal-Instrumen-tal „Ruta roșie”: Volodymyr Ivasiuck, Sofia Rotaru, Vasyl Zin-kevici și Nazari Ieremciuk. Despre aceasta a declarat, aflându-se la Cernăuți, ministrul dezvoltării regionale și construcției, Vasyl Kuibida, președintele Comitetului organizatoric guverna-mental pentru pregătirea și marcarea jubileului de 600 de ani al orașului. În cadrul recentei ședințe de la Cernăuți, membrii numitului comitet guvernamental au abordat și chestiunea ridi-cării monumentului renumitului cneaz ucrainean, Ivan Myko-laiciuk, originar din Bucovina. Acesta, ceva mai târziu. Nu zic, toți sunt destoinici de a avea monumente. Și totuși… Cu un monument simbolic, „Cernăuți – 600”, vrea să împodo-bească orașul și cunoscutul muzicant bucovinean, deputat în Parlamentul Ucrainei, Ian Tabacinik, deținătorul Premiului internațional „Acordeonul de Aur”. De realizarea acestui monument se ocupă unul dintre cei mai străluciți sculptori ai contemporaneității, georgianul Zurab Țereteli. Deocamdată, edilii cernăuțeni își frământă capul asupra locului unde va fi amplasat monumentul. Filateliștii se pregătesc de jubileu Către jubileul de șase secole ale Cernăuțiului vor fi emise (unele au și apărut) mai multe mărci, plicuri și cărți poștale. Cu această oca-zie va avea loc și o expoziție filatelică, în zilele de 3-9 octombrie. Despre aceasta s-a discutat recent la cea de-a doua ședință a Comitetului organiza-toric al Expoziției filatelice naționale „Ukrfilexp – 2008”, care a avut loc la Cernăuți. Au fost prezentate atributele, simbolistica expoziției și producția lucrărilor de la „Ukrpoșta”. În timpul desfășurării acestei expoziții naționale (ediția a XI-a) va fi marcată și Ziua Co-lecționarului. Or, după cum a remarcat Valentina Hudolui, directorul Editurii „Marca Ucrainei”, Cernăuți este consi-derat pe bună dreptate centrul colecțio-narilor ucraineni. La Expoziția „Ukrfi-lexp – 2008” vor sosi cu colecțiile lor nu numai filateliști din toată Ucraina, ci și din Federația Rusă, România și din alte țări. Până la jubileu se prevede tipărirea și punerea în vânzare și a unui plic poștal cu imaginea interpretei bucovinene de muzică ușoară Ani Lorak, ocupanta locului doi la Eurovision 2008. Traducători pentru oaspeții străini În timpul marcării jubileului Cernăuțiului, oaspeții din străinătate vor fi serviți de un mare număr de translatori voluntari: 140 pentru grupele turistice și 35 pentru delegațiile oficiale. La rugămintea primăriei orașului, Facultatea de Limbi Străine a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți va selecta cei mai buni studenți. Pe lângă posedarea limbilor engleză, franceză, germană, ei trebuie să cunoască istoria orașului, locurile legate de personalitățile născute sau care au activat aici, varietățile arhitecturale ale edificiilor principale etc. Pentru aceasta, studenții-poligloți vor trece cursuri speciale. * * * Notă: În imagini: Medalii cu simbolistica celei de a XI-a Expoziție filatelică națională („Ukrfilexp ’08)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: