O întrebare pentru Ioan Cătălin Nechifor

Ce se întâmplă cu învățământul românesc ?!

C.E. spune că peste 50% din tinerii de 15 ani au probleme cu cititul…
Capacitatea de supravie-țuire a unei națiuni se măsoară după mai mulți indicatori, însă unul dintre cei mai im-portanți este educația. Din punct de vedere statistic și luând în calcul datele istorice relevante, marile popoare ale lumii s-au bazat în construcția sistemului statal pe nivelul de educație al propriului popor și pe capacitatea de integrare a persoanelor de altă naționa-litate.
 

Pornind de la exemplul chinezilor, grecilor sau romanilor și ajungând până în zilele noastre, putem trage o concluzie clară: “cine nu are oameni educați, să-și cum-pere”. Exemplul SUA este cât se poate de elocvent, prin atragerea unui număr mare de persoane educate, cu studii superioare și cu capacități profesionale ridicate, care au fost momite cu salarii atrac-tive, cu condiții de viață ridi-cate și cu mirajul vestului de peste Atlantic. Îmi aduc amin-te cu plăcere de vremurile când se vorbea despre Ro-mânia ca despre un stat care reușea să ofere un nivel de educație ridicat, așa se explica în trecut apetitul ridicat al așa numiților “head hunters” (vânători de capete) pentru persoane care au studiat în țara noastră. Ce s-a întâmplat de atunci și până acum? De ce școala românească nu mai prezintă interes și nu mai produce acel număr ridicat de valori umane recunoscute pe plan mondial? Sunt întrebări la care este nevoie să găsim răspuns urgent, pentru că problema există și se acuti-zează pe zi ce trece. Comisia Europeană (C.E.) s-a pronun-țat deja în acest sens, apreci-ind că peste jumătate din copiii cu vârsta de 15 ani (mai precis 53,5%) întâmpină difi-cultăți mari în a citi, a înțelege și a interpreta un text. Acești copii, aproape de vârsta majo-ratului, ar fi trebuit să fie ge-nerația așteptată, cea care să aducă schimbarea societății și a mentalității. Acești tineri s-au născut în democrație, au avut acces liber la informație și nu s-au confruntat cu difi-cultăți de ordin social foarte mari. Și, când colo, ne-am tre-zit cu o generație care pare in-capabilă să înțeleagă lucrurile simple și să facă diferența dintre bine și rău, dintre adevăr și minciună. Pe de altă parte, rezultatele obținute anul acesta la examenul de bacalaureat par să infirme această stare de lucruri, însă, dacă luăm în calcul informa-țiile apărute în presă, se pare că situația devine gravă, nivelul corupției ajungând pâ-nă acolo încât să fie cumpărate chiar și subiectele la diversele materii de examen. De fapt, ceea ce se întâmplă astăzi în învățământul ro-mânesc are la bază două cauze majore. În primul rând schim-barea frecventă a regulilor jocului, prin reformele multiple care au avut loc în ultimii ani și care au creat un sentiment de incertitudine și de nesiguranță în rândul elevilor și al părinților. În al doilea rând, putem discuta despre neadaptarea școlii la nevoile reale ale pieței muncii. Pro-ducem, ca pe vremuri, la hec-tar, o mulțime de economiști, juriști sau alte profesii care par interesante la un moment dat, fără a avea capacitatea de a vedea ce se va întâmpla în viitorul apropiat, atunci când tinerii, care urmează o școală sau o facultate, vor da piept cu greutățile găsirii unei sluj-be bine plătite în domeniul în care s-au perfecționat sau au studiat. Ce să mai discutăm despre mult stigmatizatele școli de arte și meserii (SAM), care, în virtutea menirii lor educaționale, ar trebui să răs-pundă cel mai bine și mai re-pede la pretențiile angajato-rilor și la cerințele pieței. Închei prin a vă da un exemplu, pe care l-am văzut în Anglia, la Nottingham, prin 2003, acolo unde colegiile postliceale aveau o adaptare foarte performantă la meseriile care se solicitau și care, în acel an, formau tineri în domeniile hair styling și instalații sanitare. Asta este diferența dintre Anglia și România, englezii au pus educația în fruntea priorităților națio-nale, în timp ce noi batem apa în piuă cu lupta împotriva corupției și a sistemului ticăloșit. Din această cauză, tinerii englezi și vest europeni, în general, au probleme foarte puține în a se adapta și a se comporta firesc într-o societate globală.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: