Clubul „Femina” din Câmpulung, din nou la drum

Am fost multe, dar ne-am împuținat. În cei aproape 40 de ani de când ființează Clubul „Femina” din Câmpulung Moldovenesc, peste 50 dintre membrele sale au plecat pe drum fără de întoarcere. Lor, în fiecare an, în Postul Mare, li se face o slujbă de pomenire, spre a fi mereu prezente printre noi.

 

Specialiștii (medici, juriști ș.a.), cu care ne întâlneam regulat și care ne dădeau prețioase sfaturi, sunt acum mai ocupați și cu alte criterii în acordarea de sfaturi, așa că învățăm una de la alta, făcând adevărate schimburi de experiență între noi ca gospodine, mame, bunici și, de ce nu?, ca cetățeni și trăitori ai acestor timpuri. Suntem împreună la bucurii și la necazuri, mer-gem împreună la manifestările culturale ce se organizează în oraș, mai cu seamă la cele orga-nizate de Biblioteca Municipală, instituție ce ne găzduiește cu înțelegere și generozitate. Un obicei al clubului, o adevărată tradiție, perpetuată în ani, este organizarea de excursii, de drumeții la început de octombrie. Itinerariile sunt acum mai scurte, după puterea fizică și materială a fiecăreia. Dar, oricare ar fi itinerariul turistic ce ni-l propunem, întotdeauna este plăcut și instructiv. Am pornit, așadar, și în acest an, într-o zi frumoasă de Brumar, cu microbuzul mai ve-chiului nostru însoțitor, Costel Neagu, în ex-cursia planificată. Primul popas l-am făcut la Casa Forminte din Câmpulung, unde gazda, inimoasa noastră colegă de club, Crizanta, ne-a întâmpinat cu plăcinte calde și ne-a desfătat privirile cu fru-moasele sculpturi realizate de regretatul său soț, Radu, precum și de talentatul său fiu, Mihai Forminte, absolvenți ai Școlii de Arte și Mese-rii (Liceul de Construcții de azi). Aceștia și-au pus în valoare talentul în obiecte artistice ce le împodobesc casa, de la poarta de la intrare, până la mobilier, candelabre și tablouri sculp-tate de pe pereți, ca și prin ceea ce au creat pen-tru biserici, primării și alte instituții din oraș, printre ele numărându-se și o troiță, realizată de Mihai și amplasată în curtea Bisericii „Sf. Nicolae”, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la darea acesteia în folosință. O adevărată încântare a produs grupului vizita la Casa Orșivschi, din comuna Vama. Membră a Asociației Creatorilor Populari din România, reprezentanta țării noastre la toate expozițiile și întâlnirile de gen din lume, Letiția Orșivschi, de profesie inginer textilist și acum profesor la Clubul Copiilor din Gura Humoru-lui, ne-a oferit spre vizionare, în casa construită anume pentru a le adăposti, adevărate comori în arta încondeierii ouălor (500 de exemplare aduse de pe toate continentele lumii, spre a se vedea similitudinile cu neîntrecutele ouă în-chistrite bucovinene). Tehnici, maniere diferi-te, feerie de culori și forme, ouă de la cele mai mici păsări până la „uriașele” de struț african, naturale sau făcute din diverse materiale; din Japonia până în Filipine, Mexic sau Rusia și alte țări de pe toate continentele, împodobesc casa-muzeu a Letiției, care cu trăire și farmec ne-a ținut o adevărat prelegere, însoțită de o demonstrație practică despre arta încondeierii ouălor. De altfel, și casa părinților săi, Delia și Ionel Orșivschi, este un adevărat muzeu de artă populară, prezentând vizitatorului colecția de costume populare, realizate în ani, cu multă dragoste pentru copiii săi, de bunica Gina, din Păltinoasa, sau fanteziile Cătălinei (cum o pre-zintă dna Delia, pe cealaltă talentată fiică a sa, profesoară), realizate din sfoară împletită, sau goblenuri, cusute cu artă și migală, aranjate în rame vechi de peste 100 de ani, făcute de data aceasta de bunicul din partea mamei, Nicolaie Doboș. Cu pioșenie ne-am oprit apoi la biserica nouă din Vama, o adevărată catedrală, cu lemn în catapeteasmă și în alte obiecte de cult, biserică pe care ne-a prezenta-o, nu fără justificată mân-drie, părintele Gavra, cel care s-a ocupat de construirea ei, împreună cu locuitorii comunei. O deosebită impresie a produs grupului vizita făcută la moderna fabrică de mobilă Syl-mardan din Molid, unde, bucurându-se de ex-plicațiile amabile ale ing. Angela Gorban, a putut vedea procesul de producție, dar și o inte-resantă expoziție de mobilier, produs în această unitate, pentru familii tinere, pentru copii, dar și mobilă tradițională apreciată și căutată peste hotare. Un popas scurt la Stâlpul lui Vodă și ziua care ne va rămâne de neuitat, s-a încheiat la Colecția etnografică Ion Grămadă, din Capu-Sa-tului – Câmpulung. Îmbrăcate în frumosul port național al locului, gazdele ne-au întâmpinat cu pâine și cu sare, iar oaspeții au venit, ca de casă nouă, cu obiecte care vor împodobi colec-ția. În cei 5-6 ani câți au trecut de la ultima vizită a clubului, colecția s-a dezvoltat. Cuprin-de acum mai multe secții, bine definite, mai multe exponate, fiind organizată după criteriile instituțiilor culturale de acest gen. (De la bucă-tăria tradițională, în care gospodina efectuează –ține să precizeze gazda – nu mai puțin de 13 meserii), la obiectele tradiționale specifice păstoritului, la icoane vechi și obiecte de cult, cărți religioase, mobilier rustic, instrumente muzicale, obiecte de port popular bucovinean sau unelte pentru tors, țesut etc. Soții Grămadă au adunat aici o bogăție de comori, create de înaintașii noștri, în care utilul se îmbină cu frumosul în tot ce aceștia au lăsat pentru posteritate, iar acești oameni, Ion și Didina Grămadă, au dragoste de frumos și din dorința de a nu le lăsa să se piardă, le-au adunat cu osteneală, spre a le oferi vizitatorilor din țară și – nu puțini până acum – de peste hotare. Făcând parte dintre excursioniști, prof. Oti-lia Sfarghiu, membră marcantă a clubului, a oferit celor pe care i-am vizitat cărți cu auto-grafe, cărți scrise în colaborare cu soțul său, Vasile Sfarghiu. La frumusețe celor vizitate se adaugă ospita-litatea nedezmințită a tuturor celor pe care i-am vizitat, voia bună ce ne-a însoțit pe tot parcursul excursiei și bucuria de a constata – din nou – că și în împrejurimile noastre se află multe lucruri demne de văzut. ARTEMISIA IGNĂTESCU Președinta Clubului „Femina” Câmpulung Moldovenesc