Din Iași la Cernăuți, cu drag de carte și de prieteni

Am intrat în vechea capitală a Moldovei în febra pregătirilor de sărbătoare. O mare albastră de corturi aliniate de-a lungul străzilor îmi aminteau de carnavalul electoral abia terminat în Ucraina. Atât doar că la Cernăuți ele erau de diverse culori, fiecare oferind pe gratis politica bunăstării. Iașul, însă, se ferchezuia, agitat de apropiatul hram și de primirea miilor de pelerini, care la 14 octombrie inundă orașul, contopindu-se într-un râu nesfârșit spre Biserica Sfintei Protectoare a Moldovei, Prea-cuvioasa Parascheva.

 

Dar până la acele momente de sublimă evlavie peste Catedrala Mitropolitană, îmbrăcată în odăjdiile restaurării, plutea liniștea. Numai pâlpâitul lumânărilor abia tulbura evlavioasa pace, rarii vizitatori străduindu-se să nu li se audă pașii îndreptați spre închinare la moaștele sfintei ocrotitoare. Dinspre Copou adiau suflări romantice sau, poate, așa mi se părea numai mie, pentru care Iașul nu-i o metropolă ca oricare, cu oameni grăbiți, împotmoliți în rutina vieții. Prefer să cred că el își păstrează acel mister cunoscut din cărți și drumurile lui duc spre (ori pornesc de la) Casa lui Pogor. Astfel, probabil, îl văd de mai departe și alți îndrăgostiți de spiritul ieșean. În ajunul marii sărbători a Iașului m-am regăsit în „bucuria celor care știu să citească” și pentru care „cartea rămâne un lu-cru fascinant”. Or, astfel a salutat primarul municipiului, dl Cheorghe Nichita, deschiderea salonului de carte – cel mai ex-presiv preambul al festivităților ieșene de toamnă. Alături de constanții organizatori, rolul central revenind Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”, de editori și numeroși autori, care au dat prestanță actualei ediții a salonului, am sorbit o picătură de sublim din aerul și apa vie ce ni le dăruie cuvântul de zidire sufletească al cărții. Oricât și-ar extinde dominația minunile virtuale, totuși mai există nevoia de carte. O dovadă elocventă este și faptul că pe răbojul salonului ieșean și-a încrustat prezența cea de a 16-a toamnă. Maeștri ai condeiului din țară și din românitatea risipită prin lume și-au adunat rodul de un an al scrisului ca să-l aducă la această îmbrățișare de inimi și de cărți. Fără îndoială că ieșenii, prin distinsele doamne de la Biblioteca Județeană – directoarea Elena Leonte și vicedirectoarea Catinca Agache – au meritat privilegiul de a vedea primii tot ce apare mai bun și mai frumos de sub teascurile tiparului în limba română. Și ca oameni de bună credință se împart cu cei care duc dor de carte. Un imbold de a-și aminti cine sunt acei suferinzi le-a dat unul dintre organizatori, Consulul General al României la Cer-năuți, Ministrul-consilier Romeo Săndulescu: „Vin din țara de dincolo de neguri, a cuvântat firea sa de poet, pe drumul istoric făcut de marii noștri înaintași între cele două capitale ale cu-vântului românesc – Iași și Cernăuți. Vin cu un «of» și o durere a cititorilor de acolo, căci cartea românească este în mare sufe-rință la Cernăuți”. Sensibilizând acestea, dl Săndulescu și-a ex-pus proiectul orientat la atenuarea nevoii de lectură în limba română prin deschiderea unei librării și a unei secții de literatură română la biblioteca situată în fostul sediu al Consulatului. Cu ajutorul său a ajuns la destinație și o bogată donație de carte, pre-gătită de biblioteca ieșeană pentru cititorii români din ținutul Herței. Nu numai eu, aflată pentru prima dată la salonul doamnelor Elena Leonte și Catinca Agache, dar și distinse personalități ale artei scrisului, care au fost prezente la aproape toate edițiile, au sesizat elemente inedite și impresionante. Mai cu seamă, s-a lărgit cercul participanților din străinătate, au fost prezentate publicații din cadrul unor proiecte științifice și culturale, întâ-ietatea revenindu-i lui Victor Crăciun, președintele Ligii Cul-turale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Nici de data aceasta n-a lipsit poetul și traducătorul Ion Miloș, din Suedia. În rolul său de punte a culturii minoritarilor străini, el a mărturisit că la Iași îl cunosc și străzile, și cărările, și chiar dușmanii. Iar noi credeam că această blândă ființă prin toată lumea are numai prieteni… Un domn de vârstă respectabilă, Shaul Carmel, președinte al Asociației Scriitorilor de Limba Română din Israel, a venit cu două volume de poeme și cu dezvăluirea că 50 de condeieri și-au dus casa din România în Israel, adică limba română. Cei din Moldova de dincolo de Prut mai că sunt de invidiat, când îi vedem cu ce casă mare umblă după ei. Deși Claudia Ba-laban, directoarea Bibliotecii Naționale pentru Copii și Tineret „Ion Creangă”, a vorbit în unisonul celor înstrăinați, editurile din Chișinău au îmbogățit salonul cu volume de valoare, în veș-minte poligrafice excelente. Cât valorează numai „Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române”, apărut la Editura „Gunivas și Arc”! Editura „Litera”, bunăoară, s-a prezentat cu cinci noi apariții – enciclopedii și dicționare pentru copiii. Din cele ad-mirate în vitrinele salonului este evident că Chișinăul se poate lua fără rezerve la întrecere cu Iașul privind numărul de edituri și cărțile scoase zilnic la lumina tiparului. Basarabenii s-au do-vedit a fi și cei mai grijulii față de micii cititori, prezentând o impresionantă literatură pentru copii. Dintre românii din jurul granițelor țării în centrul atenției s-a aflat Vangheta Mihanj-Steryu, vicepreședintă a Societății Scriitorilor Aromâni din Macedonia, care, deși vorbește o română puțin altfel decât noi, a fost înțeleasă și ascultată cu drag. Drept dovadă că în Macedonia renaște spiritul românesc a adus antologia „Calea cătrâ lunjina; Glasul-a poetslor”. Destul de bine se simt în lumea cărților conaționalii din Ser-bia. Literatul Nicu Ciobanu a prezentat câteva volume lansate de Casa de Presă și Editura „Libertatea”, iar Eugen Cinci a revelat pasiunea românilor din Vârșeț pentru cultura muzicală. Or, toate cele patru volume, apărute recent la Editura Comuna Literară Vârșeț țin de viața și educația muzicală. Cu răscolitoare momente muzicale a venit din Botoșani Lucia Olaru Nenati, care a lansat cel de-al doilea CD de cântece a cappella și poeme în spirit eminescian. Câteva cărți cu totul deosebite au deschis seria de prezentări, aidoma unei binecuvântări pentru slujitorii condeiului. În cadrul de lansări-eveniment, într-o atmosferă de evlavie, aprofundată de picturile cu motive biblice ale Mariei Mănucă, preotul-consilier al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Nicolae Dascălu, și preotul prof. Ștefan Lupu au deschis pagini dintr-un nou album despre Constantin Brâncuși. Volumul poartă semnătura ÎPS Daniel, de curând ales Patriarh al BOR, și pune în evidență rădăci-nile creștine ale genialității brâncușiene. Din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Mănăstirea Putna, a înnobilat salonul cu noi apariții, consacrate împlinirii a 550 de ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei, iar Sfânta Mănăstire Sucevița a editat două volume evocatoare ale iluștrilor ei ctitori: „Movileștii. Istorie și spiritualitate românească” și „Ieremia Movilă, Domnul, Familia, Epoca”. Anticipând evenimentul, menționez că aceste cărți au ajuns peste două zile și la Cernăuți, mulți dintre invitații salonului bucurându-se să le primească în dar de la Arhimandritul Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna. În acest univers uluitor, Cernăuțiul a ocupat un loc modest, Editura „Ruta” a Universității cernăuțene lansând volumul „Dia-lectologia limbii române” de Gheorghe Jernovei și Ion Horia Bârleanu, profesoara școlară Victoria Costinean venind cu „Va-lea Siretului, repere etnografice din zona Storojineț”, lucrare apărută grație Editurii „Augusta” din Timișoara, și dr. doc. Lo-ra Bostan, cu „A treia chemare” de Grigore Bostan, într-o nouă ediție scoasă de Editura „Vasiliana” din Iași. Prinosul Institutului Cultural Român pentru Cernăuți s-a realizat în volumul de excep-ție „Discursurile lui Eudoxiu Hurmuzaki în Dieta Bucovinei. Din viața parlamentară a Bucovinei în cea de a doua jumătatea seco-lului al XIX-lea”, ediție bilingvă, cu stabilire de text, prefață, note și comentarii de Ilie Luceac, traducerea textului german de Ca-trinel Pleșu. Oprind aici numărătoarea din această toamnă a „bobocilor cernăuțeni”, sperăm să ajungă la inima editorilor din România semnalele din „Bucovina care ne doare”, cel de-al treilea volum al nevoilor românești, scoase la lumină de Ion Beldeanu. Transplantați în ediția a șasea a salonului cernăuțean, ieșenii și-au continuat, alături de partenera Alexandrina Cernov, direc-toarea editurii „Alexandru cel Bun”, misiunea de apostoli ai cărții în nordul Bucovinei și în ținutul Herța, drumul fiindu-le facilitat de reprezentanța diplomatică românească la Cernăuți. MARIA TOACĂ Cernăuți