Acad. Radu Grigorovici și romanul său de dragoste pentru Bucovina (II)

Cartea propriu-zisă, Bucovina între milenii, cuprinde patru capitole, care înfățișează și realizează un vast caleidoscop al istoriei Bucovinei, o unitate într-o imensă varietate de aspecte. Astfel, în primul capitol, Studii demografice și sociale, întâlnim un amplu studiu critic al recensământului austriac din 1880, cu privire la populația Bucovinei, analiză exemplară făcută dintr-o triplă perspectivă: 1) a manipulării ulterioare a datelor; 2) a științei de carte și 3) a Bucovinei ca teritoriu de trecere a evreilor galițieni spre România, între 1880 și 1900.

 

Într-un al doilea studiu, Trei lumi paralele, autorul explorează „diferențele dintre orașe, sate și domenii” adică dintre „trei categorii de unități teritoriale, între care există diferențe caracteristice, dintre care – zice autorul – ne vor interesa aici îndeosebi aspectele etnice și economice” (p. 93), un studiu profund și extrem de original, cu izvoare, hărți schematice pe unități administrative, aspecte geopolitice, reprezentări grafice minuțio-ase, tabele cu compoziția etnică a orașelor, târgurilor, satelor și domeniilor, distri-buția procentuală a terenurilor etc., aspecte zootehnice și economice, natura terenurilor etc. Se adaugă un studiu com-parativ asupra recensămin-telor din anii 1772, 1774 și 1775 și un comentariu cu numeroase observații și valo-roase concluzii născute „răs-foind un vechi dicționar geo-grafic al Bucovinei”, cel al lui Emanoil Grigorovitza, din 1908. În final – o sinteză des-pre „micșorarea populației germane din România ca urmare a celui de-al doilea război mondial”. Și capitolul II – Studii, con-ferințe, comunicări – cuprinde o tematică variată: un studiu despre „politica austriacă față de Bucovina și rezultatele ei adeseori neașteptate”; poziția autorului față de ideea că Bucovina, „în ciuda întinderii ei reduse, circa 10.000 km2” este considerată de unii „mo-del pentru întreg spațiul european”; o comunicare despre „viitorul unei iluzii” explică magistral semnificația noțiunii „Ausgleich”, cu care politicienii austrieci au etichetat compromisul aust-ro-ungar din 1867, dualismul ori sistemul electoral din 1910. Studiul „Bucovina, fe-reastră către Vest a Moldovei” oferă un bogat și nuanțat răspuns la întrebarea: În ce măsură „a fost ocupația au-striacă benefică sau dăunătoa-re pentru românii din Buco-vina?” Salba de studii și arti-cole din acest capitol mai include: Bucovina în mileniul al treilea, aniversarea a 74 de ani de la Unirea Bucovinei, Dimi-trie Onciul și determinismul istoric, Școala de Fizică de la Cernăuți (1918-1940), De la Gimnaziul de Stat din Cernăuți (1808-1918) la Liceul „Aron Pumnul” (1918-1944): mode-le culturale în schimbare. Sub titlul III. Diverse, auto-rul include medalionul: Vla-dimir Trebici. In memoriam, Mesaj către Adunarea Socie-tății pentru Cultura și Lite-ratura Română în Bucovina, Cuvânt rostit la 24 noiembrie 1992 la inaugurarea, la Bi-blioteca Academiei Române, a expoziției „Bucovina 1918-1992”; Cuvânt de salut la Se-siunea comemorativă „Vasile Pârvan” și articolul Academia Română în preajma celor 125 de ani de existență. Ultimul capitol, al IV-lea, cuprinde Comentarii origina-le la unele documente traduse și editate bilingv de autor: Descrierea districtului Buco-vina de generalul Spleny von Mihaldy (1775), comentariu general și comentariu la ediția bilingvă ucraineano-germană, tabele, figuri și note biblio-grafice, Tabelul localităților din Bucovina, întocmit de generalul mai sus menționat, Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice, de Vasile Balș (1780); Scurte observații asupra Bucovinei, de Ioan Budai-Deleanu (1803); Un protocol important referitor la reglementarea Districtului bucovinean (Viena, 1780); Francmasoneria în Bucovina în secolul al XVIII-lea, de Erich Prokopowitsch, Recentele călătorii fizico-politice ale lui Hacquet în anii 1780 și 1789 prin Carpații Daciei și Sarma-ției sau Carpații Nordici, de Balthasar Hacquet (1790) și „Comunicarea” lui Aurel On-ciul către contele Tisza István (Viena, 1915). Volumul se încheie cu În loc de încheiere, o lapidară și neașteptat de intimă, firească, dar, totodată, șocantă trimi-tere la realitatea istorică actua-lă, prin întrebarea, cea mai nevinovată posibil, a nepotu-lui: „Unde ți-e Bucovina, bu-nicule?”, apoi cu o Anexă, de aceeași tulburătoare factură, poezia Pisica lui Waldraut Hummel (din volumul intitu-lat și el nu întâmplător, Atâ-tea întrebări) și Indice de nume. Ne aflăm, neîndoielnic, în fața unui eveniment unic. Un om de știință, un mare fizi-cian, ne oferă un voluminos tom de istorie, gândit și ela-borat cu o trudă candidă de albină, cu o râvnă și perseve-rență benedictină, iscusit șlefuit, încordat și îndelungat ca pe un imn al vieții întregi, închinat provinciei sale natale, Bucovina. Rareori ni s-a dat să avem în mână, deschisă deopotrivă spre ochii minții și ai sufle-tului, o astfel de carte de isto-rie, în care noutatea, ingeni-ozitatea observațiilor, multi-tudinea unghiurilor de vedere ale analizei și soliditatea, cla-ritatea și obiectivitatea jude-căților să se îmbine atât de armonios cu eleganța și puri-tatea frazei, cu vibrațiile calde ale inimii. Cartea este, totodată, o invitație la meditație: un patriarh al bucovinenilor – născut, format și afirmat ca om de știință în capitala provinciei, pe când Bucovina era întreagă și netăgăduit românească – ne probează, ne demonstrează că cercetarea și tratarea istoriei nu este privilegiul exclusiv și decisiv al istoricilor. Ba, dimpotrivă: cei care ar citi o astfel de carte, opera unui mare fizician, ar roși în adâncurile ființei lor, recunoscând că ar trebui să-l ascultăm și să învățăm de la omul de știință precizia, exa-ctitatea exprimării, arta observației nelimitate, noi perspective ale analizei și evaluării, ca și ale confruntării documentului istoric cu viața trăită nemijlocit, curajul de-a spune adevărul, fără a proiecta în trecut dorințele noastre actuale sau viitoare. Câți dintre oamenii de ști-ință frământați, întristați de soar-ta vitregă a locului lor natal, în special, ori a patriei, în general, lasă, ca pe un testament sacru, un astfel de tom de isto-rie, chintesență a sincerității, onestității și responsabilității pentru semeni și urmași? Oare ce îndemn poate fi mai actual și de-a pururi valabil pentru viitor decât acesta, pe care ni-l lasă prin cartea sa de istorie, acad. Radu Grigorov-ici: „Dacă și noi, bucovinenii, vrem să fim europeni veritabili, trebuie să comutăm nu numai oficial și superficial predispoziția, în fond pașnică, a populației autohtone și chiar imigrante, de la xenofobie și ură reciprocă la înțelegere și conlucrare, fără a renunța, to-tuși, la sentimentul național”.