„Sângele apă nu se face”

În colaborare cu Fundația Casa Limbii Române din Cernăuți, Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina (cu sediul central la Rădăuți) și-a sărbătorit duminică, și în nordul Bucovinei, cei 145 de ani de activitate. Cu o participare nedrept mai restrânsă decât la alte manifestări, deși anunțata prezență a artistei Sofia Vicoveanca ar fi motivat o dublare a numărului de spectatori, cei aflați la eveniment au putut afla câteva aspecte din istoricul societății. Repetând varianta rădăuțeană a sărbătoririi, desfășurată cu o zi înainte, discursurile au fost precedate de o scurtă pomenire a personalităților care au fost în timp la conducerea SCLRB. Pentru aceasta au fost invitați pe scenă preotul Ion Gorda, protopop de Hliboca, părintele stareț Iustin, de la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți și preotul Radu Ilaș de la București. Au vorbit apoi despre însemnătatea SCLRB și despre implicarea unor figuri ilustre Vasile Tărâțeanu, Mircea Irimescu, Mircea Lutic, Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Petru Grior.

 

Președintele SCLRB, inginerul Mircea Irimescu, a arătat că la fondarea societății „a fost vorba de o inițiativă privată pe care oamenii au avut-o, respectând cadrul legal al timpului în care trăiau. Nu era o societate care se adresa elitelor – a mai spus Mircea Irimescu – ea avea o astfel de titulatură, dar nu era o societate a scriitorilor, nu-și propunea activități care să restrângă activitățile, posibilitatea de participare a tuturor oamenilor. Societatea era obligată să activeze și să răspundă unor cerințe impe-rioase ale timpului. În fiecare etapă de existență a societății au existat probleme foarte importante care puneau în pericol chiar existența unui element românesc aici în Bu-covina, devenită multietnică”. Prezent la eveniment, Ion Popescu, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, nu a putut să treacă peste una dintre amenințările care planează astăzi asupra comunității românești din Cernăuți, și anume intenția de înstrăinare a fostului Palat Cultural al Românilor. „Ministerul Apă-rării, care azi se supune direct președintelui Ucrainei, în-cearcă din nou să-l vândă și deja a ridicat prețul la 25 de milioane de grivne, circa 5 milioane de dolari, pe care sigur noi n-o să putem să-i colectăm. Aceasta, în ciuda numeroaselor noastre adre-sări, abordări, interpelări de deputați la diferite niveluri, a abordării problemei la nivelul Comisiei mixte româno-ucra-inene, și aici s-ar cădea să dăm dovadă de solidaritate, să in-ternaționalizăm problema, cerând susținere de la frații de neam de pretutindeni, pentru ca nu noi să plătim chirie, ci nouă să ni se plătească chirie și să avem bani pentru or-ganizarea manifestărilor. Sunt convins că în acest sens vom fi solidari, indiferent de orien-tările politice pentru că la noi este o vorbă «ce nu s-ar spune, ce nu s-ar face, sângele apă nu se face»”. Regăsindu-se în majori-tatea discursurilor, apelul către unitate a fost reconturat și de către excelența sa minis-trul consilier, domnul Romeo Săndulescu, consulul general al României la Cernăuți, care a dat citire apoi mesajului de salut trimis de ambasadorul României la Kiev, Laurențiu Hristea, și i-a înmânat preșe-dintelui SCLRB o diplomă de onoare din partea Consulatului României la Cernăuți. În partea a doua a mani-festării și-a făcut apariția cântăreața Sofia Vicoveanca. Descrețind cu căldură și ele-ganță frunțile participanților, artista a reușit să ajungă la sufletele tuturor și prin cân-tec, și prin vers. „Sunt unul dintre vechii dumneavoastră admiratori și, citind ziarele, și aflând că veți sosi aici, nu am putut sta acasă, nu m-am putut abține să nu vin să vă admir din nou”, i s-a adresat cântăreței domnul Ilie Ioneț, oferindu-i un superb buchet de flori din partea sa personal, dar și din partea Administrației Regionale de Stat, al cărei lucrător este. Ca și la alte reuniuni din nordul Bucovinei, la eveniment s-a aflat și o delegație din Rădăuți condusă de primarul municipiului, domnul Mihai Frunză, care a primit aplauze pentru atașamentul său față de românii din Re-giunea Cernăuți.