Romii din Suceava încă nu pricep cum e cu munca

Din cauză că i-au lăsat de câteva ori cu buza umflată, patroni suceveni nu mai angajează țigani > La Direcția Domeniului Public din Primărie, cei 8 romi angajați au “dezertat” după o săptămână de treabă > Deși bat mereu drumurile în marile comunități de romi, inspectorii AJOFM “traduc” fără succes cuvântul “muncă”
S-a format deja părerea că romii au devenit în ultimii ani o minoritate cocoloșită de comunitate, și că, drept consecință, aceștia nu-și prea bat capul să răspundă eforturilor statului de a-i integra în societate. Foarte puțini dintre ei au înțeles că fără școală nu vor putea obține un loc de muncă, iar fără un loc de muncă nu vor putea fi niciodată, dacă și-o doresc, membri decenți ai comunităților din care fac parte. Mențiunea “locuri rezervate romilor” a apărut în ultimii ani pe mai toate listele de concurs, fie ele în învățământ sau pentru ocuparea unui loc de muncă. Adunate, acestea nu sunt puține și dau efectiv o șansă țiganilor să iasă din promiscuitate și sărăcie.
 

Este reprezentativ faptul că, pentru anul școlar 2006-2007, pentru cele 110 locuri în licee și școli de artă și meserii puse la dispoziție de IȘJ Suceava, s-au înscris abia 30 de romi dintre care doar 8 la liceu. Poate fi un semn bun, comparând cu statisticile anilor precedenți, dar este cu siguranță un semn rău după “avansurile” de-a dreptul seducătoare făcute minorităților de statul român înainte și după aderarea la UE. 360 de romi angajați în 2006, dar prea puțini rămași la muncă Dacă la școală vin greu și dacă vin o fac numai pentru a absolvi ciclul primar, romii nu se omoară nici cu munca, deși li se oferă locuri în care să poată câștiga un salariu. Deși de scurtă vreme este interzisă diferențierea pe etnii, în evidențele AJOFM Suceava figurează aproximativ 150 de țigani fără loc de muncă, dar inspectorii știu că numărul acestora este cu foarte mult mai mare. Cum n-au pregătire, extrem de puțini pot pretinde un post mai curățel, măcar de împletitor de nuiele. La bursele locurilor de muncă pentru romi, angaja-torii, chiar din aceeași etnie fiind, preferă absolvenți a minim 10 clase, ceea ce pen-tru un țigan de la Voitinel sau de la Mironu, de exemplu, poate fi similar cu o descin-dere pe Marte. Și săraci și fără carte, dar mai ales fără chef de muncă, o dată angajați ca salubrizori sau muncitori necalificați în diferite domenii de “rupt spinarea” își lasă angajatorii baltă și renunță la post, dacă nu cumva, în ultima zi de servici să dea o raită și printre materialele unității. Constantin Șuvăr, directorul AJOFM Suceava spune că locuri de muncă au fost și sunt în județ pentru toată lumea, deci și pentru romi. “Anul trecut au fost angajați 360 de romi, iar anul acesta, până în luna aprilie, încă 28. Știm că mulți dintre cei ce și-au găsit un loc de muncă au renunțat la el în scurt timp, pentru că Agenția are în sarcină monito-rizarea acestei categorii defavori-zate și după angajare”, a afirmat șeful AJFM Suceava. Mai bine la pomana statului decât cu salariu Agenții comerciali din construcții din județul Suceava par a se fi vindecat să mai an-gajeze romi. Nu pentru că ar avea ceva cu culoarea pielii lor, ci pentru că, atunci când au făcut-o, au rămas cu buza umflată. Inginerul Ion Opincaru, patronul firmei “Soconi Grup”, crede că fie plătești lefuri mari sau mici romilor, aceștia nu se vor ține de muncă niciodată. “Vin în echipă să-i angajăm; cu șef de echipă și mai mulți de-ai lui gata de treabă. Îi luăm și, din 25-30 de indivizi, după câteva săptămâni, dacă rezistă 3-4. Poți să le dai salarii mari sau mici, romii nu pot respecta disciplina pe care o impune un loc de muncă. Vor să vină pe șantier când vor și dacă se poate să muncească numai 3 ore pe zi. Ca exemplu, am solicitat primăriilor Berchișești și Drăgoiești oameni pentru lucrări de infrastructură ce le aveam în zonă și ce putea fi realizate cu muncă necalificată. N-a venit nimeni. Nu vom vedea romi la treabă cu adevărat cât timp nu se va tăia ajutorul social pe care statul îl plătește conform Legii 416”, a încheiat dl Opincaru. Ing. Mihai Bejenaru, managerul SC Civica, a răspuns foarte clar la întrebarea noastră dacă are romi angajați la firma sa: “Nu mai am, sunt mofturoși și leneși, și nu mă mai leg la cap cu ei”. Ing. Nicolae Popa, patronul SC Megaconstruct Rădăuți a răspuns cam în aceeași ma-nieră: „Nu am lucrat cu astfel de angajați și nici nu am fost solicitat să angajez romi”. Dl Marian Andronache, șeful Direcției Domeniului Public al Primăriei Suceava, pare să împărtășească părerea unuia dintre interlocutorii precedenți. “Ultima dată au fost angajați la noi opt romi, dar după o săptămână s-au lăsat de muncă. E drept, când solicită slujbă declară că răstoarnă munții și că vor face treabă cum n-am mai văzut, dar după aceea muncesc doar când apare șeful. Nu rezistă mult și pleacă. Și asta se întâmplă de vreo 3- 4 ani încoace. Mai toți provin din rândurile persoanelor asistate social și, deși avem în permanență locuri de muncă vacante, preferă ajutorul statului decât să muncească pentru bani”, crede directorul Marian Andronache. Față de cele de mai sus, pare destul de limpede că va mai trece apă pe toate râurile României până când romilor o să le placă munca și vor renunța la pomana statului. Sunt excepții în rândul lor, de oameni care au priceput că banul câștigat din muncă le poate hrăni copii și că tabla de pe casă poate fi cumpărată și nu furată. Majoritatea, însă, își vor trimite în continuare puradeii la școală ca să le poată încasa indemnizația de creștere și vor răcni din toți plămânii dacă ajutorul social de la primărie va întârzia să le fie plătit mai mult de 2 zile. “Statul are în ultimii ani o deschidere extraordinară față de această categorie defavorizată. La Suceava, AJOFM a căutat să-i apropie pe romi măcar de ideea de muncă. Am căutat sprijin la primării, ne-am întâlnit cu oamenii acolo, la ei în curte, la Pătrăuți, la Gulia și am încercat să le spunem ce le putem oferi: cursuri de calificare ca ospătari, bucătari, frizeri, fierar-betoniști, crescători de anima-le, dar e jenant să vă spun cât concurs am avut din partea lor. Pe 25 mai avem Bursa locurilor de muncă pentru ei și căutăm să o desfășurăm în locații cât mai aproape de zonele unde locuiesc. Noi ne facem treaba, dar sunt deocamdată mentalități pe care nicio instituție din lume nu le poate transforma”, a spus Constantin Șuvăr, directorul AJOFM Suceava. Tonul acestui articol ar putea să pară dur și nu ne-am mira să fim acuzați de discriminare. Vă asigurăm însă că realitatea este mult mai dură decât tonul nostru.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: