Trei cărți pe săptămână

1. Ruxandra Cesereanu & Co a intrat recent în Biblioteca Bucovinei cu volumul A doua Curte a Miracolelor, scos la Editura Tritonic, București, în 2004. Reiterând calea experi-mentalistă din Fărâme, cioburi, așchii într-o Curte a Mi-racolelor (Cluj, Editura Limes, 2004), și acest volum adună – deși într-o arhitectură eclectică – texte de tip reportaje sociale și texte de tip proze jurnalistice, la limita dintre interviul co-mentat și epicul decompozit, de gazetă cool. Temele expe-rimentului autoarei și ale studenților săi de la atelierul de Creating Writing pe proză jurnalistică de la Facultatea de Științe Politice din Cluj extrag realități din universul minimalist al drogaților, al copiilor părăsiți, al aurolacilor, al cerșetorilor, al vagabonzilor, al prostituatelor, al graffiteurilor, al bătrânilor demenți, al bolnavilor, al inadaptabililor, deveniți marginalii lumii noastre fragile și crude. Amintind de colajele din anali-zele publicate anul trecut de Adrian Majuru sau de finețea descripțiilor din cele mai recente volume semnate de Ioana Pârvulescu, stilistica acestui volum invită la o lectură “tragică, tandră, comprehensivă” față cu natura umană infinit oglindită și/ sau recreată de speciile jurnalistice literare care au devenit atât de trendy la ora actuală.

 

„Cartea este un instrument de lucru atât pentru studenții facultăților de jurnalistică – pentru care poate constitui nu doar o lecție, cât o provocare; pentru redactorii-șefi ai diferitelor publicații – care se plâng că absolvenții de jurnalistică habar nu au să scrie atunci când aterizează într-o redacție; dar chiar și pentru studenții psihologi – care pot studia atât tipologia „marginalilor”, a „diferiților”, cât și a persoanelor „normale” când intră în contact cu ei”, declară Ruxandra Cesereanu. Un singur lucru nu-și propune această carte scrisă excelent despre scrisul jurnalistic excelent: să definească normalitatea. Și bine face! 2. Alain Montandon a intrat relativ recent în bibliotecă, dar se bucură de o excelentă audiență, cu a sa “BASMUL CULT sau TĂRÂMUL COPILĂRIEI” – Micul Prinț, Pinocchio, Vră-jitorul din Oz, Peter Pan, Povestea fără sfârșit, apărută la Editura Univers, București, în 2004, în traducerea excelentă realizată de prof. univ. dr. Muguraș Constantinescu, care semnează și prefața cărții, și aprecierile sintetice asupra lucrării: „Alain Montandon știe să descopere basmul în metamorfozele sale cele mai sofisticate, să reverbereze la miraculosul său uneori anamorfozat până la stranietate, dar și să-l citească precum un lector avizat”. Volumul devine un instrument util pentru cercetătorul scrupulos al imaginarului marilor cărți ale copilăriei, fiind organizat în mici biblioteci ale variantelor moderne care revigorează basmul cult: Micul Prinț sau melancolia copilului solar, Pinnocchio sau isprăvile ștrengarului, Poveste cu Oz sau fetița în bucățele, Peter Pan sau copilul care nu voia să crească, ET sau bun venit intru-șilor, Povestea fără sfîrșit sau oglinda lecturii, toate stând sub semnul magic al constatărilor lui Pierre Jourde, din Géogra-phies imaginaires. De quelques inventeurs de mondes au XXe siecle, Jose Corti, 1991: „Tărâmul de altundeva este spațiul în care subiectul recentrează lumea”, fie că este vorba de tă-râmul de peste mări și țări din Harap Alb, de deșertul lui Saint-Exupéry, de insula magică și fermecată a lui Barrie sau de pădurea plină de pericole neașteptate, traversată cu curaj de Scufița Roșie. Continuând să aibă legături cu universul nostru contemporan, miraculosul, care revrăjește lumea, se dovedește a fi, alături de revelația mistică moderată, ingredientul cel mai important pentru mintea și sufletul omului moral sănătos, inteligent, cult, pozitiv, senin, înțelept. 3. Constantin Amariței a urcat pe raftul întâi cu o lucrare de autor foarte instructivă, captivantă, frumos scrisă și utilă managerilor care înțeleg să folosească și presa în mod benefic afacerilor: Firma și mass-media. Managerul și ziariștii, scoasă la Editura Irecson, București, 2005, conținând o prefață de dr. Aurel Vainer, cercetător științific cu o îndelungată activitate în cercetarea economică și în învățământul de marketing și studiul pieței, în inițierea, promovarea și conducerea de activități importante în sistemul Camerelor de Comerț și Industrie din România. Cartea își inițiază cititorul în rosturile și circuitele informației pe piața actuală, în cultura informa-ției, în competitivitate prin inteligența competitivă, în înțele-gerea mass-media, oferind date despre relația dintre ziariști și manageri, despre primejdiile de la poarta firmei, raporturile create între produs, preț, promovare și piață, despre riscul de a minimaliza pericolul concurenței, despre PC-ul profesionist cu o sută de prieteni ziariști și alte valori din ecuația liniștii unui bun manager. “A avea presă bună”, scrie autorul, ar putea fi visul oricărui manager care percepe, în adevărata ei lumină, sintagma “li-bertatea de expresie”. Nu numai ca un drept, ci și ca un posibil pericol! Adică acest dar al democrației, devine, în anumite împrejurări, o armă cu două tăișuri: unul îndreptat, firesc, spre rău – răul social – iar celălalt îndreptat, abuziv, spre bi-ne – binele cetățenilor! Descriind toate maladiile reale și imaginare ale informației ca regină a tuturor bătăliilor de pe piață, cartea îl instruiește la nivelul optim pe managerul prevăzător în medicina sacrificiilor impuse de lupta pentru piață și pentru reușita afacerilor pe piață: cunoscutul strigăt al regelui Richard al III-lea – „Dau un regat pentru un cal!” – a fost preluat de econo-mia de piață în varianta „Dau o piață pentru o informație!” De ce se spune în lumea afacerilor: « Ai informații, ai piață, ai piață, ai viață”?. Autorul oferă cu acribie în capitolele tratatului său de supraviețuire economică variantele câști-gătoare de răspuns.