În sfârșit, s-a făcut dreptate !

Decizia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) luată de DNA în cea ce-i privește pe doi foști directori în cadrul Consiliului Județean și pe nouă diriginți de șantier, salariați ai CJ Suceava – după scandalul SAPARD, declanșat spre sfârșitul anului 2003 și care a continuat cu o intensitate maximă în 2004 -, așează lucrurile pe făgașul normal, așa cum a prevăzut ziarul „Crai nou”, printr-o serie de articole publicate în acea perioadă. Am demonstrat atunci, cu argumente solide, că persoanele incriminate nu au încălcat nici un act normativ privitor la derularea programului SAPARD. Scriam (în „Crai nou” nr. 3637 din 8 aprilie 2004) că foștii directori Radu Adrian Veleanu și Niculai Dobrea-Climec ar fi putut să dea Consiliul Județean Suceava în judecată, pentru măsurile luate împotriva lor (eliberarea din funcție și plecarea din CJ). Pentru că, în pofida celor vehiculate la adresa lor privind un așa-zis conflict de interese, legea este de partea lor. Și ne exprimam nedumerirea că ditamai controlorii de la Ministerul Finanțelor Publice, membri ai unei echipe de audit, precum și cei de la Corpul de Control al Guvernului nu au cunoscut sau n-au vrut să țină seama de reglementările legale, în vigoare la data contractării și efectuării lucrărilor de verificare a celor 16 proiecte. Decât să facă acest lucru, le-a fost mai ușor celor de la Corpul de Control al Guvernului să scrie, la concluzii, că domnii Radu Adrian Veleanu și Niculai Dobrea-Climec s-au aflat în conflict de interese, întrucât au verificat proiectele realizate de soțiile lor.

 

N-au dovedit mai multă aplecare asupra cunoașterii instrucțiunilor SAPARD și a altor reglementări în domeniu nici controlorii de la MFP, de vreme ce au conchis: „În ceea ce privește conflictele de interese apărute între contractorii pentru serviciile de proiectare și contractorii pentru serviciile de verificare proiect, echipa de audit reține faptul că există un conflict de interese, atât datorită faptului că verificatorul (persoană fizică) și asociatul majoritar sau unic al firmelor contractante responsabile pentru proiectare, după caz, sunt soț și soție, cât și datorită faptului că, în trecut, verificatorii proiectelor tehnice au avut legături (au fost asociați) în firmele care elaborează proiectele tehnice”. Ce nu au vrut să știe controlorii este faptul că, în conformitate cu „Manualul de instrucțiuni pentru contractele de achiziții publice, bunuri și lucrări, Partea comună”, art.6, pentru atribuirea unui contract de servicii cu o valoare mai mică de 5.000 euro, se aplica procedura de achiziție pe baza unei singure oferte. Nu mai intrăm în amănunte, dar precizăm că baza juridică în acest caz, de care a ținut seama și Agenția SAPARD, este HG nr. 925/20 noiembrie 1995 și Ordinul MPLAT nr.77/N/28 octombrie 1996 privind aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor. La art. 4 din regulament se arată: „Activitatea verificatorilor de proiecte poate fi efectuată numai de către specialiști atestați, care își desfășoară activitatea în una dintre următoarele forme: … – autorizat ca persoană fizică să desfășoare activități în mod independent”. Așadar, verificatorii trebuiau să fie specialiști atestați. Dar chiar Agenția SAPARD recunoștea: „Dat fiind numărul mare de contracte încheiate între Agenție și beneficiarii publici din Regiunea 1 Nord-Est Iași, din care 37 de proiecte în județul Suceava, și numărul insuficient de verificatori de proiecte, Serviciul de achiziții publice a sugerat fiecărui consiliu local să se adreseze MTCT-STD, în vederea obținerii listelor cu verificatorii tehnici de proiecte cu atestat, în termenul de valabilitate, și a pus la dispoziția acestora banca de date proprie, care cuprinde 10 verificatori din regiunea respectivă”, între care se află și domnii Radu Adrian Veleanu și Nicolai Dobrea-Climec. Dar asta nu demonstrează îndeajuns lipsa oricărui conflict de interese. Așa că am subliniat faptul că, la art. 13 din Regulamentul de ve-rificare și expertizare, se menționează: „Verificatorul tehnic atestat nu poate ștampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat”. Ce înseamnă aceasta se precizează în „Îndrumătorul privind aplicarea prevederilor Regulamentului… – partea I – verificarea tehnică de calitate a proiectelor” (emis de către MLPAT în anul 1996), unde, la punctul 2.8, se arată: „Conform art. 13 din regulament, un verificator atestat are calitatea SĂ VERIFICE ȘI PROIECTELE ELABORATE DE FIRMA DIN CARE FACE PARTE, cu condiția să nu fi participat la elaborarea lor. Colaborarea prin consultanță pe parcursul elaborării unui proiect de către verificatorul atestat, ca reprezentant al beneficiarului, nu se consideră participare la elaborarea proiectului și nu constituie o încălcare a prevederilor art. 13 din Regulament”. Reiese cu claritate că autoritățile contractante au respectat condițiile impuse de „Manualul de achiziții” al Agenției SAPARD, precum și hotărârile și regulamentele în vigoare, lucru întărit și de faptul că dosarele de achiziții au fost verificate și avizate de către serviciile specializate ale Agenției. Apoi, pentru atribuirea contractului de verificator de proiecte, s-a făcut mai întâi un studiu de piață, solicitându-se oferte de verificare unor firme sau persoane fizice autorizate și din județele limitrofe. Examinarea ofertelor a arătat că domnii Radu Veleanu și Niculai Dobrea-Climec au practicat un tarif mai mic din va-loarea proiectului, pentru același tip de servicii, comparativ cu celelalte oferte. Concluzionam atunci că nici vorbă nu poate să fie de conflict de interese, chiar dacă am apela și la Legea nr. 161/2003, Titlul IV. „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților și funcțiilor publice”, deoarece, după cum preciza conducerea Consiliului Județean Suceava, cei doi foști directori, cât timp au ocupat funcțiile respective, nu au avut calitatea de funcționari publici; ei au fost salariați contractuali ai CJ Suceava. Susțineam, cu argumente la fel de solide, că și măsura luată împotriva diriginților de șantier care sunt salariați ai Consiliului Județean Suceava este excesivă. La fel ca la verificatorii de proiecte, și în cazul lor, deoarece valoarea contractelor a fost mai mică de 5.000 euro, s-a aplicat procedura de achiziții pe baza unei singure oferte. Primăriile au căutat specialiști atestați ca diriginți de șantier și au cerut ofertele. Se înțelege că le-au ales pe cele mai convenabile lor. Apoi, conform „Manualului de instrucțiuni pentru achiziții publice”, s-a întocmit dosarul de achiziții pentru diriginte de șantier, care a fost depus spre verificare și aprobare la Agenția SAPRD. Anexa III din contractul de servicii pentru diriginții de șantier cuprinde curriculum vitae al diriginților, în care se menționează toate etapele profesionale, precum și faptul că sunt salariați ai Consiliului Județean. După verificarea dosarelor, Agenția SAPARD a trimis fiecărui consiliu local o fișă de avizare pentru dirigintele de șantier, în care se menționa numele acestuia, cât și valoarea contractată. Fișele au fost date în 2003, începând cu luna iunie, în funcție de data depunerii proiecte-lor spre avizare. Atunci, totul a fost bine. După declanșarea scandalului SAPARD, funcționarii de la Agenție au întors-o ca la Ploiești… Precizam atunci că ne-am implicat și am dus o susținută campanie de presă împotriva măsurilor abuzive luate și pentru apărarea adevărului, deoarece scandalul SAPARD a condus la întârzierea decontării, de către Agenție, a lucrărilor plătite de consiliile locale și la suportarea de către acestea din urmă a unor sume considerabile, sub formă de dobânzi bancare. Banii au fost luați din buge-tele locale, care, se știe, sunt alimentate cu taxele și impozitele plătite de locuitorii satelor. De exemplu, în cazul comunei Grămești, de consătenii, inclusiv de rudele semnatarului acestui articol. Și acest lucru doare. Pentru că întârzierea decontării lucrărilor, după declanșarea scandalului SAPARD, a devenit un fenomen care se prelungește parcă la infinit, de vreme ce nici până astăzi, la foarte multe comune care au câștigat proiecte SAPARD, Măsura 2.1 – Dezvoltarea infrastructurii rurale, nu s-au decontat încă toate lucrările efectuate, din care cauză ele plătesc în continuare la bănci sute de milioane și chiar miliarde de lei fiecare, sub formă de dobânzi bancare și penalități de întârziere. Indiferent ce-ar spune unii, este remarcabil faptul că 58 de administrații locale din județul nostru au depus 56 de proiecte, din care 53 au fost aprobate pentru finanțare, și că s-au atras astfel 46,6 milioane euro, cu care s-au modernizat (sau se află în curs de modernizare) 284 km drumuri, s-au construit (se constru-iesc) 46 km rețele de alimentare cu apă, 98 km rețele de canalizare, precum și un număr important de poduri și podețe, îmbunătățindu-se condițiile de viață a peste 255.000 locuitori de la sate, un merit aparte avându-l Consiliul Județean Suceava, care a ajutat consiliile locale, asigu-rându-le întreaga asistență de spe-cialitate, pe unele chiar împingân-du-le de la spate, să întocmească proiecte. Credeam atunci că cei care au declanșat scandalul SAPARD, cu toate că se aflau în opoziție, au fă-cut-o fiind preocupați de folosirea corectă a fondurilor europene, deși cei atacați spuneau că totul s-a făcut din calcule politicianiste, electorale (să ne amintim că în 2004 am avut și alegeri locale, și alegeri generale), pentru a mai tăia din avântul luat de conducerea Consiliului Județean Su-ceava, care reușise ceea ce n-a mai reușit nimeni în țară: obținerea de garanții guvernamentale pentru mega-proiectul „Suceava – Utilități și mediu la standarde europene” și, apoi, promovarea celui mai mare număr de proiecte eligibile, pentru programul SAPARD, Măsura 2.1. Acum, când declanșatorii se află la putere (la nivel de țară) și vedem că nu mișcă un deget pentru a vedea de ce nu sunt deblocate plățile către consiliile locale, mai ales că Agenția SAPARD se află sub tutela Ministe-rului Agriculturii, înclinăm să cre-dem că pe mai marii de la Putere îi doare-n cot de faptul că banii săr-manilor cei mai sărmani, cum sunt majoritatea țăranilor, alimentează profiturile grase ale băncilor. Și nu putem să nu ne întrebăm dacă s-ar fi manifestat aceeași nepăsare și în cazul în care ar fi fost vorba, să zicem, de comunele Botoșana sau Comănești. Revenim la decizia DNA de neîn-cepere a urmăririi penale și re-dăm opinia dlui RADU VELEANU: „S-a făcut dreptate și este bine că s-a făcut mai târziu, în actuala conjunc-tură, când s-a schimbat puterea. Pentru că dacă hotărârea NUP ar fi fost dată pe timpul fostei guvernări, respectiv a PSD-ului, s-ar fi spus că este ceva la mijloc. Dar, începând urmărirea pe timpul PSD-ului și dând-se hotărârea în actuala guvernare, cred că nimeni nu poate să pună la îndoială faptul că s-a judecat corect și că, în sfârșit, s-a dat câștig de cauză celui care a avut dreptate. În al doilea rând, trebuie subliniat faptul că nu am luat nici un ban pentru munca prestată, că nu s-a mai făcut altă verificare a proiectelor și că s-a mers tot pe veri-ficarea făcută de mine. Menționez că nu voi lua niciodată banii care mi se cuvin; am considerat că, în urma scandalului, pot să vin și eu în ajutorul comunităților locale ca-re plătesc dobânzi suplimentare. Nu s-a ținut cont de acest aspect, am fost blamat, am fost terfelit în presa scri-să și audio-vizuală, și totul pe ne-drept, fără să am vreo vină”. Trebuie să precizăm că dl Radu Veleanu a ezitat puțin înainte de a ne da această declarație, spunând că acum, când s-a reluat discuția despre scandalul SAPARD, se simte mai rău, din cauză că nu toți privesc în mod realist cum a fost soluționată problema. „Pe mine mă doare faptul că, la ora actuală, opinia publică are părerea că în România nu mai există nici un om cinstit, că toată lumea ar fi coruptă. Eu vreau să spun că mai sunt și români corecți, marea majo-ritate a lor sunt corecți. Și eu tot ce am făcut, întotdeauna am făcut corect. Iar dacă am câștigat un ban, l-am câștigat prin muncă cinstită, nu prin alte mijloace! Nici nu știți cât este de nedrept să învinovățești pe cineva fără a fi vinovat și ce reper-cusiuni poate avea asta asupra acelui om. A fost o perioadă când și unii dintre vecini mă priveau chiorâș”. Cum s-a comportat justiția în acest caz? Domnul Radu Veleanu ne-a spus că nu a avut nici un fel de contact cu organele de cercetare penală. I s-au cerut toate documen-tele și atât; nimeni nu l-a deranjat cu nimic. „Mă așteptam să fiu întrebat și chiar aș fi vrut să fiu întrebat, pentru că aveam argumente foarte solide pentru a-mi demonstra nevi-novăția. Nu m-a întrebat nimeni nimic. Probabil că lucrurile au fost foarte clare pentru organele de cercetare. Cred deci că justiția își face datoria, este dreaptă, cu toate că sunt și alte păreri. S-ar putea să fie și greșeli, unele intenționate, unele neintenționate, dar, în cazul meu, cei în drept și-au făcut pe deplin datoria. Și chiar aș vrea să mul-țumesc pe această cale celor care au cercetat cazul și care au constatat adevărata stare de lucruri”.