Amploare, tensiune, rigoare

Regimul juridic al terenului pentru calea de acces spre Centru, teren care stârnise interesul unor persoane dornice de câștig, este de acum clar reglementat > La realizarea investiției, un moment plin de tensiune l-a constituit turnarea plăcii de beton, în suprafață de 2.000 mp, la pavilionul central, cea mai mare placă monolită turnată la vremea aceea în țară >Șeful de șantier, inginerul grec Constantinos Diamantopoulos, este mulțumit de colaborarea cu subantreprenorii și spune că „lucrătorii de aici sunt buni meseriași” > Centrul va cuprinde laboratoare și spații pentru cercetare și spații de producție pentru dezvoltarea inclusiv de tehnologii IT, printr-o previzibilă colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava În februarie, anul trecut, când am mers prima dată acolo, șantierul părea încremenit sub zăpadă și ger. Acum, pe 17 ianuarie 2006, privind din aceeași zonă, în preajma Aeroportului, a cărui clădire de-abia se zărea prin ceața densă, șantierul dispăruse cu totul. Înaintăm totuși spre stânga și, de după perdeaua de ceață care unise cerul cu pământul, începe să se contureze poarta de intrare în șantier, cu câțiva bodiguarzi în preajmă, învinețiți de frig.

 

Apoi zărim clădirea incubatorului de afaceri, care va găzdui sedii de firme nou înființate, ce vor beneficia de toate facilitățile (servicii, dotări, chirie redusă, în primii doi ani). Apar din ceață și cele 8 pavilioane pentru activități productive specifice zonei: industria de prelucrare a lemnului (realizarea de mic mobilier); – industria alimentară; – industria ușoară; – turism. Mergem în continuare prin șantier și vedem cea mai impozantă construcție de aici, clădirea pavilionului central (centrul expozițional), unde se vor pune la dispoziția firmelor interesate spații pentru expoziții, conferințe, organizarea de traininguri, mese festive și restaurant. La etajul doi, sunt prevăzute spații pentru cercetare, ceea ce va permite realizarea unei strânse colaborări între Centrul Economic și Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. În cadrul acestei colaborări, se vor realiza laboratoare și spații de lucru pentru dezvoltarea de tehnologii IT. Lucrările la Centrul Economic „Bucovina”, obiectiv pe șantierul căruia ne aflăm, sunt realizate în proporție de 60 la sută. O parte din halele industriale sunt deja terminate, altele sunt la finisajele interioare, la fel ca și incubatorul de afaceri. La pavilionul central, s-a terminat toată structura și a fost închis aproape în totalitate cu perete cortină și tâmplărie de aluminiu, pentru ca, din februarie, să se intre la interior, să se monteze centrala termică și să se execute celelalte lucrări. Lucrările exterioare sunt și ele realizate în cea mai mare parte. Termenul de finalizare a fost fixat (prelungit) însă, la Ministerul Integrării Europene, pentru data de 30 iunie 2006. Asta convine și nu prea convine Consiliului Județean Suceava, beneficiarul final al obiectivului. În schimb, șeful șantierului, ing. KONSTANTINOS DIAMONTOPOULOS, reprezentantul antreprenorului general – firma grecească AKTOR – se arată bucuros că în iunie va putea să-și sărbătorească ziua de naștere odată cu terminarea lucrărilor. Un moment plin de tensiune la execuția investiției l-a constituit turnarea plăcii de beton, în suprafață de 2.000 mp, la pavilionul central, care era cea mai mare placă monolită ce s-a turnat atunci (la mijlocul lunii iulie, anul trecut) în România. A fost nevoie de 500 mc de beton – ne spune șeful șantierului. Au fost făcu-te pregătiri timp de minimum 10 zile. Betonul a fost preparat de CONBUCOVINA Sucea-va, turnarea plăcii durând 14 ore. CONBUCOVINA s-a organizat cu cifaroame de mare capacitate, cu stații de betoane cu agregate recepționate de calitate, cu un program cu responsabilități la stație, la transport și la turnare. Ca să torni placa într-o zi, trebuie să organizezi totul dinainte. Turnarea celei de a doua astfel de plăci, de la nivelul superior, s-a făcut în aceeași manieră, dar a mers mai ușor, pentru că aveam deja experiență. Alt moment deosebit a fost realizarea tablierului metalic de rezistență de la ultimul nivel. Grinzile lungi de 25 m au fost confecționate la Galați, însă nu se puteau transporta fără a pune în pericol siguranța circulației. De aceea, acolo, la furnizor, au fost tăiate în două, pentru a putea fi transportate. Iar aici, pe șantier, au fost create condiții speciale, în niște corturi (era tot iarnă), unde s-a asi-gurat temperatura necesară pentru a fi sudate la loc, după care s-au dat corturile deopar-te și, cu macaraua, au fost ri-dicate și montate sus. Sunt lucruri frumoase, pentru noi, constructorii, sunt lucrări de finețe, de abilitate. Totodată, domnia sa, care a lucrat și în București, ne-a declarat că aici este și mai mulțumit decât în Capitală, pentru că oamenii de aici vor să colaboreze mai mult. Adică m-au primit mai cald decât cei de acolo. Acest lucru se vede și din felul cum colaborăm cu subantrepre-norii; este o relație foarte bu-nă și constructivă. Lucrătorii de aici sunt buni meseriași și, ce-i mai important, nu fac de capul lor, stăm de vorbă, dis-cutăm tot, programăm tot, de-marăm totul împreună. As-ta-i cel mai important. Realizarea calitativă și can-titativă a lucrărilor este urmă-rită de doi ingineri și un asis-tent, în calitate de consultanți supervizori (diriginți de șantier). Unul dintre aceștia, dl ing. GHEORGHE BEJENA-RU, aprecia că s-a făcut bine ce s-a lucrat până acum. Con-tractorul – firma AKTOR – face eforturi pentru a se încadra în prevederile Caietului de sarcini și ale contractului. Prin măsuri speciale (pregăti-rea unor condiții de tempera-tură și de ventilație), poate să facă lucrările interioare în bune condiții. Aceste măsuri coincid cu prevederile legilor române, de lucru în situații ca aceasta, și fac parte din con-tractul încheiat cu Ministerul Integrării Europene. Sperăm să fie pus obiectivul în funcție la sfârșitul lunii iunie a.c. Ce s-a făcut până acum este foar-te bine, iar noi (eu, ca dirigin-te, dar și beneficiarii noștri – CJ Suceava și Ministerul Inte-grării Europene) suntem mul-țumiți. Valoarea investiției, reali-zată în cea mai mare parte cu fonduri europene, este de 4.999.777,36 euro, cu finan-țare mixtă: > 3.128.860,67 eu-ro (62,58 la sută din total), fonduri PHARE > 1.215.945,86 euro (24,32 la sută), Guvernul României > 654.970,83 euro (13,10 la sută), Consiliul Județean Su-ceava. În realitate – preciza dl CĂTĂLIN NECHIFOR, direc-torul executiv al Direcției de Integrare Europeană și Dez-voltare Regională din cadrul CJ -, contribuția Consiliului Județean Suceava este mai mare, deoarece utilitățile (gaz metan, energie electrică, apă) pentru Centru sunt asigurate prin efortul CJ, la fel ca și terenul pe care este amplasat obiectivul. Aceasta era una din condițiile de eligibilitate a proiectului. Tot cheltuieli ne-eligibile (care nu pot fi intro-duse în proiect ca și contribuție a CJ Suceava) sunt și TVA-ul, taxele și impozitele, comisioanele bancare ș.a., care se adaugă la costul final al proiectului. Între timp, s-au lămurit lucrurile și cu terenul pentru drumul de acces. La ora actuală, nu există nici o problemă. Regimul juridic al terenului pentru Centru este clar: terenul este proprietatea Consiliului Județean. Iar terenul pentru calea de acces (drumul) este dat în folosința CJ Suceava, pe toată durata existenței acestei construcții, printr-o hotărâre a Consiliului Local Salcea. Deci nu mai există nici un fel de problemă în legătură cu regimul juridic al terenului. De fapt, Centrul ocupă numai circa 5 ha din cele 13,75 ha puse la dispoziție pentru acest obiectiv. Ce se va face cu restul suprafeței? Centrul Economic va atrage, în mod sigur, și alte investiții în zonă. Important este că avem la dispoziție un teren pe care pot fi făcute ulterior investiții, datorită faptului că Centrul va crea un potențial economic pentru zona respectivă. Sub rezerva că atunci când se va construi va trebui să se țină seama că este în preajma Aeroportului și că vor trebui respectate reglementările în do-meniu ale Autorității Aeronautice din România. Impactul acestei investiții asupra dezvoltării activității economico-sociale se va materializa prin > creșterea producției industriale și desfacerea mărfurilor în medie cu 3-5 la sută > crearea a aproximativ 1.000 locuri de muncă și reducerea cu circa 1 la sută a ratei șomajului > creșterea contribuției solicitanților la constituirea bugetelor localităților din zonă > modernizarea infrastructurii din zonă. Iar faptul că obiectivul este situat în preajma Aeroportului (pentru care se caută soluții în vederea creșterii capacității aeroportuare) va permite investitorilor deplasarea rapidă, dar și aterizarea avioanelor cargo, deci transportarea materiei prime folosite în fluxul tehnologic și exportarea producției realizate în Centrul economic. Dacă ne gândim la perspectivele deschise de integrarea europeană a României și la țările care rămân deocamdată în afara spațiului UE, ar fi foarte interesant de dezvoltat afaceri și cu Moldova, Ucraina, chiar cu Rusia. Iar plasarea acestui centru în proximitatea acestor țări va fi un element de atracție pentru investitorii care vizează ataca-rea pieței foste sovietice. Pe de altă parte, potențialul forței de muncă existente în județul Suceava este foarte ridicat. Dacă ar fi să ne gândim numai la Universitatea „Ștefan cel Mare”, care are în prezent circa 10.000 studenți, deja putem aprecia faptul că la Centrul Economic „Bucovina” se va putea prelua un număr important de tineri absolvenți de învățământ superior din domeniile IT, energetic, construcții de mașini și unelte pentru industria lemnului etc. Este o oportunitate foarte mare, alături de plasarea Centrului lângă Aeroport și de tradiția pe care această zonă a avut-o încă din Evul Mediu pentru schimburile comerciale – menționa dl director Cătălin Nechifor.