Lungul drum de la Suceava la Limerick

Prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, rectorul Universității “Ștefan cel Mare” din Suceava, a anunțat recent, cu satisfacție, că tocmai s-a definitivat primul plan urbanistic de detaliu (PUD) al campusului universitar sucevean. După cum v-am informat pe scurt, documentul cuprinde atât situația actuală, cât și dezvoltarea de perspectivă – “conform exigențelor națio-nale și internaționale” – a tuturor spațiilor care asigură funcționarea Universității. În acest context, dl rector Adrian Graur a reamintit că prin-cipalul corp al Universității a fost ridicat în anii ’60, “recunoscut în lumea arhitecților ca fiind de ținută”, parte a unei serii de edificii ur-banistice de valoare ale timpului, dar care se disting clar și în peisajul urban contemporan, printre care se numără și sediul Inspectoratului Județean de Poliție, cel al fostei întreprinderi și al actualei societăți de energie electrică, hotelul din preajma casei memoriale Simion Fl. Marian, clădiri ce-i au printre autori, ni s-a specificat, pe dl Dan Hatneanu, aflat acum la Toronto.

 

Vorbind despre dezvoltarea de proximă perspectivă a campusului universitar sucevean, dl rector Adrian Graur s-a referit la construirea “unei axe pietonale” orientate dinspre Corpul A spre cantină, trecând așadar printre căminele 1 și 2; spre această axă vor veni aleile din preajmă, vor fi efectuate “gradenări libere ale terenului”, astfel încât, prin toate contururile ce vor apărea, se va crea impresia unui am-fiteatru. O noutate o constituie și faptul că imobilul în care funcționează bătrâna cantină studen-țească va beneficia (printr-un program al MEC) de o serioasă modernizare, urmând a deveni restaurantul campusului. Până la 1 octombrie 2006, actuala cantină va trebui să atingă stan-dardele Uniunii Europene, a precizat rectorul, va trebui “să aibă fața complet schimbată”; în caz contrar, ea ar urma să fie închisă, fără posibilitatea de a mai funcționa vreme de 3 ani. În acest context, important ni se pare de su-bliniat că, până acum, instituții de învățământ superior cu tradiție în țară au rămas, într-un fel sau altul, fără propriile cantine studențești, ele fiind fie “externalizate” (practic, privatizate, funcționând în administrarea unor so-cietăți comerciale), fie căpătând chiar o altă destinație. Cu speranța obținerii “finanțării necesare” (ar fi vorba, după calcule estimative, de moment, de aproximativ 4 milioane lei noi, la care ar urma să se adauge un efort propriu de aproximativ 1 milion lei noi), anul 2006 vine și cu dorința/perspectiva definitivării lucrărilor la “căminul nou”, parțial dat în folosință în cursul acestui an (cămin aflat în apropierea Sta-ției de ambulanțe), a consolidării Corpului F (în care, până a fi obținut de Universitate, a funcționat Clubul “Zimbrul”), care urmează a fi supraetajat și reamenajat, a extinderii spa-țiilor de învățământ, nu în ultimul rând a reamenajării terenului de sport, astfel încât el să poată fi utilizat și în condiții de iarnă. Actualul campus universitar, însă, nu s-a… dilatat: are tot 5 ha din 6 ha, cât îi fuseseră des-tinate la întemeiere, în anii ’60. Se pare că, la vremea aceea, n-a fost posibilă acordarea unei suprafețe de teren mai mari, întrucât din in-terese “superioare” (și care, probabil, doar la nivelurile de vârf ale puterii erau înțelese) tre-buia să rămână spațiu suficient pentru agri-cultură… urbană. Ulterior, nu s-a mai făcut agricultură, ci s-a ivit un cartier aglomerat de clădiri și suprapopulat… În cadrul căruia a mai fost înglobat un hectar din spațiul campusului, pentru blocul “Iris” și cele de alături. Cam la vremea când apărea învățământul superior la Suceava, la Novi Sad, în fosta R.S.F. Iugoslavia, se înființa, de asemenea, o universitate. Conform informațiilor furnizate de dl rector Adrian Graur, pentru funcționarea acesteia erau puse la dispoziție 50 hectare. Practic, de 10 ori mai multe decât celei de la Suceava. În Irlanda, la Limerick, funcționează o universitate (aflată, de altfel, în excelente relații cu cea de la Su-ceava) cu aproximativ 12000 de studenți. Universitatea din Limerick are, ni s-a precizat, un campus întins pe o suprafață de 100 ha! Cea de la Suceava, cu un număr similar de studenți (aproximativ 11.600) se folosește, așadar, de numai 5 ha. Conform rectorului Universității sucevene, sunt și acestea dovezi (din trecut și prezent) despre “optici care țin de educația unei nații”. Optici care se confirmă și dacă spunem că, în Europa contemporană, 13% din întregul populației studiază într-un fel sau altul (chiar și până la vârste considerate la noi “înaintate”), iar în România de astăzi, doar 1,1%. Dl prof. univ. dr. ing. Adrian Graur consi-deră că, la Suceava, ar mai fi nevoie “de 15-20 ha, astfel încât campusul universitar să ajungă la dimensiunile unui campus adevărat” și pare mulțumit că “administrația este receptivă” la acest mesaj. Deși, de la receptivitate și până la concretizarea bunelor intenții cale încă mai este…