Decembrie

Zilele trecute, la evocarea lui Nicolae Labiș de la Librăria din Suceava a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Ion Beldeanu observa că luna decembrie s-a dovedit nefastă pentru scriitorii de pe meleagurile noastre: George Sidorovici a murit pe 9 decembrie 1976, Constantin Ștefuriuc, pe 7 decembrie 1994, iar Dragoș Vicol, pe 22 decembrie 1981, în cea mai lungă noapte a anului care în 1956 ne despărțise și de Nicolae Labiș. Totodată, nu putem să nu remarcăm că în același sumbru decembrie, în care întunericul urcă spre apogeu, și lumina își începe înălțarea spre Solstițiul de Vară. Poate de aceea, decembrie înseamnă și nașterea poetului luptei cu inerția, ca și a exegetului său Nicolae Cârlan, și venirea pe lume, în 1894, a complexului și complicatului Ion Luca, iar în 1905, la Fălticeni, a enigmaticului Vasile Lovinescu, precum și, la Vicovu de Jos, în 1935, a nu mai puțin enigmaticului Ion Țugui.

 

De asemenea, pe 16 decembrie s-au născut doi pictori mari, la Cernăuți, exploratorul veșnic tânăr în universul posibilităților plastice care este Constantin Flondor și, la Rădăuți, rafinatul, intelectualizatul, subtilul Marin Gherasim. Iar aproape de Suceava, la Mihoveni, pe 20 decembrie, vestitul (nu numai pentru El Liberator) sculptor Mihai Buculei. Dacă la acest „inventar” sumar adăugăm densitatea de manifestări literar-artistice ale lunii, între care să n-o uităm pe cea de ieri, de decernare a Premiilor F.C.B., și pe cele de săptămâna viitoare, Ziua Editurii Augusta de la Biblioteca Bucovinei și lunga noapte albă dedicată artelor de Complexul Muzeal Bucovina, putem spune că, într-adevăr, nefast pentru unii din cei mai cunoscuți reprezentanți ai scrisului bucovinean, decembrie este deosebit de fast pentru cultura din Bucovina, pentru cultură în Bucovina.