Cruce și Înviere

“Cuvântul Cruce pentru cei ce pier este nebunie. Dar pentru noi cei ce ne mântuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni, 1, 18). Creștinii Sfintei Biserici Ortodoxe cinstesc cu evlavie Sfânta și de viață dătătoare Cruce a Domnului. Cu acest semn este însoțită rugăciunea, cu acest semn este binecuvântată întreaga noastră viață, întru el ne mântuim. Sfânta Cruce și Învierea stau la temelia Bisericii: “Pe această piatră (credința în dumnezeirea lui Hristos și jertfa Lui) voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei, 16, 18), zice Mântuitorul. Apostolul Petru, care a auzit aceste cuvinte, zice: “El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe Cruce pentru ca noi să viem dreptății, cu a cărui rană v-ați vindecat” (I Petru, 2, 24).
 

Mântuitorul Hristos și Crucea alcătuiesc o unitate în actul mântuirii noastre; de aceea, sângele Lui vărsat pe Cruce este numit “sângele Crucii” (Coloseni, 1, 20), iar Crucea se zice că este “Crucea lui Hristos” (Galateni, 6, 12, 14). Deci se poate spune că, pe drept cuvânt, Crucea rezumă întreaga învățătură a Bisericii Ortodoxe Dreptmăritoare; fără Cruce nu putem vorbi de Înviere, iar fără Înviere Sfânta Cruce nu ar fi devenit simbolul și arma creștinilor. Prin Sângele vărsat pe Cruce, Dumnezeu-Omul Iisus Hristos sfințește și desăvârșește acest semn, iar prin Înviere îl umple de putere și îl face stindard și armă a creștinilor. De aceea troparul de la Taina Sfântului Maslu spune: “Doamne, arma asupra diavolului, Crucea Ta o ai dat nouă; că se îngrozește și se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei; că morții i-ai sculat și moartea ai surpat, pentru aceasta ne închinăm îngropării și Învierii Tale”. Pentru cei ce se mântuiesc, adică pentru creștini, Crucea este puterea lui Dumnezeu, acea putere mântuitoare și sfințitoare care a făcut “din pescari apostoli și din păgâni mucenici”, iar din neamurile idolatre creștini. În fața acestei puteri, Sfântul Apostol Pavel exclama plin de bucurie: “Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine și eu pentru lume”. Puterea transformatoare și sfințitoare a Crucii l-a făcut pe Sfântul Apostol Pavel – altădată prigonitorul Bisericii – să fie unit pe veci cu Hristos, cu dragostea Lui, cum însuși zice: “Cine ne va despărți de dragostea (și Crucea) lui Hristos?” Tot el zice că Hristos cu Crucea Lui stă la temelia Bisericii, El fiind “piatra cea din capul unghiului” (Efeseni, 2, 20) și “cap al Bisericii” (Efeseni, 1, 22; 5, 23; Coloseni 1, 18). Prin Cruce și Înviere Dumnezeu-Omul Iisus Hristos realizează pentru noi mai multe lucrări: 1. Prin acest “semn binecuvântat” se realizează răscumpărarea noastră, împăcarea lumii cu Dumnezeu, omorându-se vrăjmășia dintre cer și pământ (Efeseni, 2, 14-16; Coloseni, 1, 19); 2. Prin Cruce Hristos ne-a răscumpărat din blestemul legii, descoperindu-și calitatea de Preot și de Miel al lui Dumnezeu “care ridică păcatele lumii” (Ioan, 1, 29); 3. Prin jertfa pe Cruce Hristos se preaslăvește răscumpărând păcatele lumii; 4. Lucrarea mântuirii săvârșită de Hristos pe Cruce este opera întregii Sfintei Treimi (Matei, 3, 16-17; 28, 29; Ioan, 14, 26) și de aceea slăvind Sfânta Cruce slăvim Sfânta Treime; 5. Prin jertfa de pe Cruce Hristos ne face “fii ai lui Dumnezeu” și frați ai Săi (Matei, 25, 40), și dacă păstrăm harul înfierii primit prin Botez “Hristos trăiește în noi și noi în El” (Galateni, 2, 20): 6. Prin Cruce și Înviere, Hristos ne-a deschis Raiul în care l-a introdus mai întâi pe tâlharul cel pocăit (Luca, 23, 43), apoi pe Adam și Eva și pe toți drepții și proorocii dinainte, surpând puterea morții și a celui rău (Evrei, 2, 14-15); 7. Prin Cruce și Înviere a început răscumpărarea și înfierea omului. Efectele jertfei de pe Cruce s-au extins asupra oamenilor – prin Botez – și asupra în-tregii făpturi, prin lucrarea sfințitoare a Bisericii; 8. Ca act final, Jertfa și Învierea va avea drept re-zultat taina restauării, a recapitulării tuturor (Fapte, 3, 21). De aceea semnul Crucii va vesti venirea lui Hrsitos, cel ce va judeca lumea și va învia morții, alcătuind “un cer nou și un pământ nou” (II Petru, 3, 10-12). Creștinii ortodocși înțeleg importanța pe care Hristos o acordă Crucii prin jertfa de pe Ea și prin Înviere. De aceea îi acordă cinstire și închinare în mai multe feluri: * o închinare internă, din inimă, cu smerenie și în tăcere, “în duh și adevăr” (Ioan, 4, 24), însoțind-o de jertfe spirituale: rugăciuni smerite, milostenii, iertare, dragoste, bunătate, cântări de laudă etc. * o închinare externă, ce se caracterizează prin diferite gesturi și semne care însoțesc rugăciunea și cântarea odată cu facerea semnului Sfintei Cruci în numele Sfintei Treimi: metanii, statul în genunchi, în-semnarea la frunte, piept și pe cei doi umeri etc. Însemnarea cu Sfânta Cruce și rostirea numelui Sfintei Treimi este nu numai cea mai scurtă rugăciune, ci și mărturisirea întregii credințe ortodoxe, în forma cea mai concentrată. Făcând Sfânta Cruce ne amintim de tot ce a făcut Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Credința în Cruce și Înviere însoțesc întreaga noastră viață, de la naștere și Botez până la moarte și intrarea în împărăția lui Dumnezeu. Crucea este și rămâne altarul jertfirii lui Hristos și al mântuirii noastre, fiind odor sfânt și sfințitor prin care, de două mi de ani, puterea lui Dumnezeu lucrează pentru mântuirea lumii. Se cuvine a cinsti Sfânta și de viață făcătoare Cruce și a spune din inimi: “Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim”. Pr. iconom stavrofor CORNEL BODNARI, Parohia Frumosu

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: