Diana, fetița pasionată de vânătoare

„Dacă aș putea să schimb ceva în țara asta, aș lua măsuri ca să nu mai existe braconaj”, spune ea La 11 ani, Diana Elena Grosariu din Gura Humorului este… ucenică vânătoare. Și încă una cu experiență! La vârsta ei, alte fetițe încă îmbracă păpușile în rochii de gală sau râvnesc la clipa când oglinda le va spune și lor că sunt cele mai frumoase prin-țese din țară… Diana își amintește de prima ei participare la o vânătoare, pe când avea doar 7 ani. „Tatăl meu este un vânător foarte pasionat, bunicul – vânător și el. În casă am auzit mereu vorbindu-se despre vânătoare. Am vrut să merg și eu la o vânătoare, din curiozitate. Așa am plecat eu la mistreți, cu vânătorii… Nu am avut norocul să văd atunci mistreți, dar pe urmă am fost la altă vânătoare, la țap… Mi-a plăcut mult natura și de atunci nu poate tata să meargă la vânătoare fără mine. Nu mi-a fost frică și nici mamei nu i-a fost teamă să mă lase, pentru că are multă încredere în tata. Și în mine ”, povestește fetița.

 

Diana iubește animalele vii și natura așa cum este ea. Po-vestește că a aflat multe despre pădure și protejarea mediului la Școala „Petru Comarnescu” din Gura Humorului, unde în-vață și în prezent. Este mândră că merge la cursuri într-o eco-școală și recomandă tuturor copiilor „să aibă grijă de me-diu, pentru că datorită lui exis-tă animalele care ne încântă”. Fetița nu găsește nimic ciudat în a iubi simultan animalele și vânătoarea. Crede că, dacă se respectă regulile, vânătoa-rea nu înseamnă a ucide fără motiv, ci este ceva necesar. „Eu cred că vânătoarea este justificată, dacă se face cum trebuie. Dacă nu ar fi vână-toarea, unele animale s-ar înmulți foarte tare și natura nu ar mai fi la fel”. Idolul său nu e nici actor celebru, nici cântăreț. Este o doamnă pasionată și ea de vâ-nătoare. „Modelul meu e tata, dar, dacă e să vorbesc despre cineva care nu îmi este rudă, pot spune că o admir pe dna Larisa Barbu. Este o doamnă din București, pe care am cu-noscut-o tot la vânătoare. Îmi place că nu suportă nici ea bra-conierii, este vânător adevă-rat, are o limită în ce face și am învățat multe de la ea des-pre vânătoare. Eu, dacă aș pu-tea să schimb ceva în țara asta, aș lua măsuri ca să nu mai existe braconaj”, spune fetița. Deocamdată, Diana se mul-țumește să meargă la vânătoare și să știe deja pe de rost când încep și când se termină se-zoanele la fiecare fel de vânat sau o grămadă de reguli ale vânătorii civilizate. Visează însă la ziua când va putea să poarte și să folosească și ea o armă. Întrebată dacă ar putea să curme viața unui animal, fie el și fiară, spune că da, dar în-tâi ezită îndelung. Răspunsul este însă ferm, nu tremurat. Dianei chiar îi place pastrama de vânat…