„Nu aderăm la un portofel”

Opțiune negativă a Franței și Olandei, apoi amânarea (la infinit?) de către Anglia a ratificării Constituției Europene demonstrează că nu doar criteriile politice interne – pe care trebuie să le îndeplinească, de exemplu, România, ca stat aflat pe lista de așteptare –, ci imaginea creată de-a lungul timpului în rândul cetățenilor europeni are o influență mare în luarea unor decizii de extindere a unui organism inter-național puternic, cu o structură coordonată, cu obligații și prerogative bine stabilite, cu strategii pe termen mediu și lung, bine definite.

 

La ultima întâlnire a jurnaliștilor participanți la Programul „Jurnalist în Uniunea Europeană” organizat de eRomania Gateway în cola-borare cu British Council, Oa-na Lungescu, corespondent BBC acreditat la Comisia Eu-ropeană, a ținut să comunice jurnaliștilor români că „fran-cezii privesc integrarea în U-niunea Europeană ca pe un experiment fără precedent, un «obiect politic neidentificat». Dovada unei asemenea atitu-dini este și faptul că această țară, membră UE, a respins și Constituția Europeană aflată în dezbatere, care este un tra-tat constituțional ce stabilește rolul și drepturile fiecărui element al structurii federale, semnat de 25 de guverne”. Eficiența pregătirilor pen-tru aderare va face ca variațiile pe plan politic, economic și social să fie mai reduse după momentul respectiv, statutul de membru al UE reprezen-tând o transformare pe termen lung, nu un „dezastru peste noapte”. Gabriel Giurgiu, redac-tor-șef al Redacției de Integra-re Europeană din cadrul TVR, a spus că, „cu toate că se in-vocă foarte des conceptul de UE, fiind folosită expresia «pentru că așa vrea UE», sau «așa a impus UE», realitatea este cu totul alta. Un exemplu ar fi introducerea abonamen-tului la gaz metan, când, din nou, a fost invocată UE. Nu este un reflex românesc, este deja un concept format în toate țările membre. O problemă cu care se confruntă Uniunea Eu-ropeană este aceea că, în ge-neral, Comisia Europeană nu știe să comunice pentru a-și convinge propriii cetățeni”. În cadrul discuțiilor jurna-liștilor cu Jonathan Schelle, șeful Delegației Comisiei Eu-ropene în România, acesta a declarat că „în România s-a a-juns la conceptul «ce dăm și ce luăm», dar, de fapt, nu ade-răm la un portofel”.