Sărbătorit încă din prima parte a anului 2023 cu diverse manifestări, începând simbolic cu lansarea volumului postum îngrijit de dr. Alis Niculică, „Mă voi bucura, chiar şi de dincolo…”, al lui Emil Satco, nu doar director al instituţiei, ci şi cel care i-a dat numele şi i-a fondat revista, „Scriptum”, lăsând şi alte urme luminoase în istoria sa, vârful Centenarului Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava a fost trăit pe 12 decembrie 2023, cu o pomenire a numelor şi cu o participare impresionantă a oamenilor care i-au dat viaţă, prin care a respirat şi graţie cărora s-a scris şi se scrie minunata, ne-întrerupta întâlnire a cărţilor şi cititorilor săi. Vârf intitulat semnificativ, ca şi cuvântul actualului său manager, dr. Gheorghe-Gabriel Cărăbuş, „100 de ani în slujba cărţii şi a culturii” şi tot semnificativ deschis de întrebarea despre cum ar fi educaţia, cultura, viaţa fără biblioteca publică.
Cu un adânc respect pentru biblioteca publică, al cărui prag l-am trecut chiar înaintea celui al şcolii, cum aveam să povestesc şi în numărul omagial al revistei „Scriptum”, deşi întrebarea era retorică, am simţit nevoia unui răspuns. Nu al meu, ci al unui împărat roman, Hadrian, răspuns vechi de aproape două milenii, „transcris” de Marguerite Yourcenar, la fel de adevărat acum, ca şi atunci: “Să întemeiezi biblioteci este încă un fel de a construi grânare publice în care să se depună rezerve în vederea vreunei ierni a spiritului pe care, în ciuda voinţei mele, o întrezăresc, după anumite semne, apropiindu-se”.
După substanţialul şi condensatul cuvânt al lui Gheorghe-Gabriel Cărăbuş, axat pe trecutul şi prezentul instituţiei şi pe efortul de adecvare la cerinţele viitorului, alocuţiunea lui Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a salutat în Biblioteca sărbătorită înainte de toate depozitara unor documente importante despre Bucovina şi valorile ei şi apoi apartenenţa la un buchet de instituţii centenare: Palatul Administrativ, Muzeul de Istorie, Gara Burdujeni, Gara Iţcani, Uzina de Apă ş.a. Degajat, bucuros de prezenţa la sărbătoare, preşedintele a înfruntat zâmbind vechiul reproş al scrierii numelui Bucovina, pe un deal, din oi vii, atrăgând atenţia că nu a fost cu litere chirilice, ca şi posibilul amuzament al presei că vorbeşte „un flutur după un cărăbuş”, amuzament contracarat spontan de o exclamaţie din public: „Primăvară!” După care, cu gravitate, a insistat asupra misiunii noi a Bibliotecii de a ţine legătura cu românii stabiliţi în străinătate şi cu urmaşii lor, de a-i susţine în efortul de a nu-şi uita limba maternă, de a-i menţine pe orbita culturală a ţării de origine. Mai exact şi-a exprimat încrederea în rezultatele proiectului „Biblioteca – hub digital pentru educaţie”, aflat deja în desfăşurare, proiect în valoare de 2,5 milioane de euro, cu Biblioteca Bucovinei şi Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc protagoniste, în care sunt antrenate circa 30 de biblioteci sucevene şi care prin dezvoltarea competenţelor digitale şi modernizarea, dezvoltarea suportului lor tehnic, ar putea, ar trebui să asigure în acest sens „o ofensivă online” pentru o legătură permanentă a bibliotecilor sucevene cu cititorii şi potenţialii cititori din comunităţile bucovinene, româneşti ale celor plecaţi de acasă.
Cum pe lângă salutul adus colectivului sărbătoritei din partea Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava şi a Bibliotecii sale împreună cu tradiţionala urare academică „Vivat! Crescat! Floreat!” şi pe lângă exprimarea convingerii că Biblioteca Bucovinei a reuşit să devină o bibliotecă emblematică a oraşului şi a judeţului, istoricul Ştefan Purici, prorector al instituţiei de învăţământ sucevene, a vorbit şi despre rolul important al acesteia în dotarea cu un număr însemnat de cărţi a bibliotecilor din nordul Bucovinei, am simţit din plin atingerea unei boare de tristeţe: de atâtea ori prezente aici, în sala „Elena Greculesi”, niciuna din doamnele bibliotecilor din Cernăuţi şi din regiunea Cernăuţi, din Ucraina aflată în război, nu trăia împreună cu noi bucuria Centenarului.
Preotul Gabriel Herea ne-a reamintit întâi, dacă mai era nevoie!, dragostea pentru carte, pentru biblioteci a părintelui arhiepiscop, numele Înaltpreasfinţitului Calinic, autor, coordonator, fiind tipărit pe mai mult de treizeci de lucrări. Apoi apoi a evocat prezenţa de acum o sută de ani a Bibliotecii, cu susţinerea Bisericii, în avangarda culturii, pentru ca să ne-o aducă în faţa ochilor azi ca o „redută asaltată”. Azi, când trăim o perioadă grea din punct de vedere cultural, când, a accentuat, „copiii noştri gândesc în limbi străine, chiar dacă nu s-au născut în străinătate”. Apropo de copii şi de vremuri, Sfinţia Sa a încheiat luminând castelul Bibliotecii, „esenţial în depăşirea clivajelor între generaţii”.
Dacă am înăbuşit un suspin pentru absenţa bibliotecarelor cernăuţene, au fost nu puţine saluturi calde, îmbrăţişări şi exclamaţii voioase pentru foştii şi actualii colegi de breaslă suceveni participanţi la sărbătoare. Şi de asemenea pentru invitaţii de la bibliotecile judeţene din Botoşani, Braşov, Neamţ şi Vaslui. Dintre oaspeţi, primul care a adresat un buchet de felicitări, cărţi şi placheta „Semper fidelis” a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor managerului Gheorghe-Gabriel Cărăbuş şi Bibliotecii Bucovinei, a fost Voicu-Gelu Bichineţ, manager al Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, căruia Bucovina istorică îi apare asemenea unei zone portuare, cosmopolită, creuzetul unor benefice energii intelectuale, culturale, iar Biblioteca Bucovinei, o demnă urmaşă a instituţiei din 1923, astfel că dacă ar fi ca într-o zi să i se atribuie responsabilitatea unei coordonări regionale, acesta nu ar fi un lucru rău. În ceea ce-l priveşte pe Daniel Nazare, managerul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov, trecând de la vestea sărbătoririi peste patru ani şi a centenarului instituţiei sale la evocarea primei biblioteci publice înfiinţate de Jahannes Honterus în spaţiul românesc şi după aceea la Biblionet care a făcut din bibliotecile publice singurele instituţii culturale din România beneficiare ale finanţării Bill Gates, a anunţat profetic „Tehnologia vine peste noi!” Şi a dăruit Bibliotecii Bucovinei un memento al acestei convingeri: un trofeu proiectat în 3 D, o coloană înălţându-se pe un soclu de cărţi. De care, stând în primul rând, nu mi-am putut desprinde privirile până nu a început să cânte la pian talentata studentă Maja Hriţcu.
Însoţită de mărturisirea că este bucuros că face parte din aceşti o sută de ani ai Bibliotecii Bucovinei, menţiunea directorului executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Suceava, Antoniu Alexandru Flaindorfer, că după ce a căutat nişte lucrări la vestita Bibliotecă Jagellona din Cracovia, a avut surpriza de a le descoperi traduse în româneşte aici, la Suceava, a determinat o nouă intervenţie a preşedintelui Gheorghe Flutur, aceasta axată pe caracterul regional al instituţiei, care o alătură Universităţii, Aeroportului, „deja regionale”, şi Spitalului Clinic Suceava, „care începe să devină regional”. Dealtminteri, şi Universitatea, văzută ca parte a Universităţii din Cernăuţi deschise în 1875, se alătură şi instituţiilor centenare sucevene menţionate mai devreme.
În continuare, universitara Olimpia Mitric, conducătoarea doctoratului din care a crescut studiul monografic „Biblioteca Bucovinei «I. G. Sbiera»” de Simona Teodora Ienache (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023), cartea acestei zile de 12 decembrie 2023, a răsfoit-o la microfon, între alte accente reţinând regretul pentru demolarea Casei Naţionale, primul sediu al Bibliotecii Centrale a Sucevei, „care ar fi dat o notă de nobleţe Sucevei chiar şi astăzi”, ştergerea prafului uitării de pe chipul profesorului Cornel Sorocean, cu 22 de ani de voluntariat în misiunea asumată de prim-bibliotecar Bibliotecii Sucevei şi propunerea valorizării şi altfel, poate într-un album, a pieselor deosebite din colecţiile speciale. „Fata aceasta înaltă, cum a spus despre Simona Teodora Ienache istoricul, universitarul Mihai Iacobescu de la înălţimea vârstei sale, este fiica unei refugiate din Cireş” (moment în care o lacrimă a învăluit amintirea Elenei Ienache, care nu a apucat aşteptata bucurie a acestei zile, a lansării cărţii fiicei, precum şi pe aceea a bunicului, Ioachim Popescu, amândoi atât de legaţi de lumea cărţii şi a unei Bucovine întregi), „iar părinţii Olimpiei Mitric erau din Crasna”. Am notat această precizare, deoarece din multele lucruri interesante spuse de cunoscutul istoric al Bucovinei, nu puţini dintre participanţi, prin istoriile personale şi prin istoria noastră colectivă, am simţit fiorul unei emoţii aparte, la completarea acesteia cu o alta: în zestrea Bibliotecii Bucovinei se găsesc manuscrise şi cărţi aduse de refugiaţii din nordul Bucovinei. Şi un alt gând, rostit cu glas tare, a rămas în memoria tuturor şi mai ales (sperăm) a oficialităţilor în măsură să-i susţină şi să-i sprijine punerea în operă: statuia meritată de fostul primar al Sucevei, om de carte, cu rol esenţial în fondarea Bibliotecii acum o sută de ani.
Dr. Simona Teodora Ienache, autoarea celei de-a treia cărţi a Centenarului, al celui de-al treilea omagiu de carte adus Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava de oamenii săi, după cele dedicate de Alis Niculică lui Emil Satco şi de Elena Pintilei lui I. G. Sbiera, şi-a concentrat cuvântul pe un buchet de mulţumiri: pentru universitarii Olimpia Mitric, Mihai Iacobescu, Gheorghe Onişoru, Florin Pintescu, pentru colectivul Bibliotecii – în special pentru directoarea adj. Aura Ionescu, managerul Gheorghe-Gabriel Cărăbuş şi colegele Alis Niculică, Elena Pintilei, Elena Mirela Lica –, pentru foştii oameni ai Bibliotecii – Vasile Nechita, metodist şi bibliograf-şef, Ioan Pînzar, director, Eugenia Ciurea, Veronica Ţan, Laurenţiu Kroner bibliotecari, şi Gheorghe Mihalciuc -, precum şi pentru Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu” Suceava, dr. Ioan Maria Oros, cercetător, fotografului Dumitru Balint, prof. Taţiana Vlad-Guga şi publiciştilor Ion Paranici şi Eugen Dimitriu.
De felicitări şi mulţumiri, de la microfon şi personale, a avut parte Dumitru Balint pentru expoziţia sa „Biblioteca publică a Sucevei -100”, de mare interes documentar şi de netăgăduită atractivitate, el însuşi răspunzând tuturor cu un cald şi sincer „Mulţumesc!” Cu o contribuţie valoroasă la realizarea cărţii Simonei Teodora Ienache, prof. Vasile Nechita a adus şi la microfon amănunte preţioase nu doar pentru istoria Bibliotecii, ci şi pentru memoria culturală a Sucevei. Frumos a vorbit şi consilierul Ovidiu Milici, reprezentantul Municipalităţii, despre Bibliotecă drept o valoare producătoare de plus valoare, încheind cu îndemnul: „Să aducem copiii, elevii la Bibliotecă!”
Şi doamnele Mihaela Mereuţă şi Ersilia Iacob, aflate la conducerea bibliotecilor judeţene din Neamţ şi Botoşani au stârnit aplauze pentru prezenţă, daruri şi glasul dulce al urărilor. Ersilia Iacob a avut parte şi de bucuria reîntâlnirii cu laureaţii Premiilor Eminescu „Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint” din sală, premii care trăiesc acum sub egida şi în organizarea Bibliotecii sale, Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, sub auspiciile Consiliului Judeţean Boto-şani. Şi pentru că Ersilia Iacob ne-a amintit de Eminescu bibliotecar, nu rezist, după cel al împăratului Hadrian, impulsului de a reproduce un nou gând despre bibliotecă. Aşadar, elogiind, după succesul celor 200 de ediţii Eminescu, întreprinderea „urieşească” a Tipo Moldova de a retipări ediţiile clasicilor, istoricul literar Nicolae Georgescu vedea locul acestor comori în biblioteci, în bibliotecile devenind astfel veritabile centre de studii. „Biblioteca – scria – este templul culturii de azi, ea este împodobită mai întâi cu minunile tipografice ale erei digitale, ea se va despărţi net de aspectul cam muzeistic de azi, cu exacerbarea simţului vizualului, şi va deveni loc de studiu benedictin. Omul nou al erei digitale va fi şcolit în licee şi universităţi – dar se va forma ca intelectual în bibliotecă, unde va reface pe cont propriu aventura întregii unde de intelectuali care a străbătut lumea de la Biblioteca din Alexandria până la bibliotecile Bizanţului şi, apoi, până la bibliotecile mari, complete, ale acestui moment prelung şi nu prea de trecere spre noua eră.”
Deşi multe ar mai trebui păstrate în aceste rânduri, mă mulţumesc să prind în foşnetul lor mărturisirea vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Niculai Barbă că „Biblioteca Bucovinei intră în al doilea secol al existenţei sale pregătită pentru a îmbogăţi zestrea Bucovinei”, gratitudinea stavroforei dr. Gabriela Platon, stareţa Sfintei Mănăstiri Voroneţ, pentru numeroasele evenimente ale cărţii, culturale, organizate şi găzduite de Biblioteca Bucovinei şi bucuria proiectului cărţii trimise online comunităţilor bucovinene, româneşti din străinătate, iniţiativă inspirată poate şi de aceea, mai veche, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a trimite preoţi în aceleaşi comunităţi. Preoţi şi cărţi pentru închegarea unui sufletesc „acasă”. Precum şi amintirile din viaţa sa de profesor şi bibliotecar şcolar voluntar a stavroforei Elena Simionovici, preşedinta de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, cea care, despărţindu-se de catedră, nu a încetat să pună cartea şi îndemnul cărţii în mâinile copiilor şi adolescenţilor.
Gratitudine, nu mult mai târziu, avea să exprime şi – el însuşi bibliotecar la Biblioteca Bucovinei – poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, managerului Gheorghe-Gabriel Cărăbuş şi directoarei adj. Aura Ionescu pentru ajutorul generos dat Societăţii şi revistei sale, „Bucovina literară”.
Cu Bradul de Crăciun împodobit şi cu luminile aprinse de la Ziua Bucovinei, cu participanţii în ţinută elegantă, cu un munte de daruri – cartea Simonei Teodora Ienache, revista „Scriptum” (ultimul număr pe anul 2023 dedicat evenimentului) -, cu altul crescând sub ochii noştri la rădăcina Bradului de la oaspeţi şi cu diplomele Bibliotecii pentru oamenii şi instituţiile care i-au fost aproape, ale Bibliotecilor pentru Bibliotecă şi a Echipei pentru Gheorge-Gabriel Cărăbuş, diplome călătorind ca nişte păsări pe muzica minunatului recital la pian al Majei Hriţcu, Sărbătoarea Centenarului Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava va rămâne vie pentru cei care au trait-o. Aşa cum a fost: emoţionantă, frumoasă. De neuitat!
La Biblioteca Bucovinei, joi, 18 ianuarie 2024, de la ora 12,00, noutăţi la Editura Tipo Moldova Iaşi, cu Aurel Ştefanachi, şi lansarea cărţii „Cititoarea, călătoarea, povestitoarea” de Doina Cernica. Despre autoare şi carte, Mihaela Grădinariu, Alis Niculică, Gina Puică şi Isabel Vintilă.
Comentarii