Zilele trec pe neobservate. Cu bune, cu rele, cu probleme, cu speranţe… Nici nu ne-am dat seama bine, că au şi trecut cele 40 de zile de la plecarea pe tărâmul neîntoarcerii a profesorului nostru drag Ilie Popescu. Parcă mai ieri a venit de la Cernăuţi un grup de diplomaţi, lectori, ziarişti, însoţind cortegiul funerar. Se reîntorcea în ţărâna baştinii pe care a iubit-o atât de mult, pătrăuceanul, cetăţeanul ei de onoare Ilie Popescu. Era o zi friguroasă de la jumătatea lui Brumărel. Iar spre finele lui Brumar, am venit noi, un mic grup de intelectuali din satul lui drag Pătrăuţii de Jos, acele doamne, membre ale Societăţii regionale „Golgota”, care în ultimii 20 de ani i-am fost mereu în preajmă. Am fost de fapt familia lui spirituală. Bineînţeles, că l-au însoţit arunci, ca şi acum fratele mai mic Costică şi fiul acestuia Constantin.
Cum spuneam, ne-am adunat într-o zi friguroasă la Sediul Societăţii Mihai Eminescu, pentru a comemora cele 40 de zile de la plecarea sa dintre noi, dar şi la lansarea ultimei sale cărţi „Biobibliografie”. (Despre cartea dată am publicat deja materialul respectiv).
Am invitat câţiva bucovineni, care i-au fost colegi, prieteni, foşti studenţi, indiferent de vârstă, de convingeri politice, de posturile ocupate. Unii dintre cei invitaţi, nu au putut fi prezenţi, deoarece s-au aflat la alte manifestări.
N-au lipsit diplomaţii noştri. Prezent fiind referentul consular, amabilul domn Florin Stan împreună cu soţia sa doamna Viorica Stan. Dumnealui, care a fost prezent şi la înmormântarea regretatului nostru profesor, însoţit atunci de dl ministru consilier Dan Constantin. Laconic, simplu, frumos a vorbit domnia sa despre calităţile profesionale şi omeneşti ale savantului nostru. Despre activitatea sa ştiinţifică a vorbit şi actuala şefă a catedrei de filologie română şi clasică a Universităţii cernăuţene dna Cristina Paladean. N-a lipsit nici amabila doamnă Felicia Vrânceanu, ambele au fost prezente şi la înmormântarea fostului lor coleg de breaslă.
Rând pe rând, vorbitorii, dintre care mulţi i-au fost studenţi, aşa ca ziaristul Tudor Andrieş, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi literatura română din Bucovina, Vasile Bâcu, redactorul ziarului online „Zorile Bucovinei”, Felicia Nichita-Toma, poeta şi ziarista Doina Bojescu, preşedintele Societăţii pan ucrainene „Golgota”, Vasile Rauţ, reporterul şi radio-jurnalistul Vitalie Zâgrea, au accentuat deosebitele sale calităţi, umorul de care în ciuda tuturor încercărilor prin care a trecut, nu l-a părăsit niciodată, rodnica sa activitate ştiinţifică şi obştească, bunătatea, modestia şi sinceritatea sa. Dar şi alţi vorbitori, care l-au cunoscut şi au fost prezenţi alături de el la zeci de manifestări culturale, literare, artistice, aşa ca Mihail Gherman, Octavian Voronca, Elena Nandriş, Rodica Zegrea, tinerii Natalia Balan din Pătrăuţii de Jos şi Dan Ursachi din Vicovu de Sus, Vladimir Acatrini au avut doar cuvinte de laudă, de recunoştinţă, de nemărginită stimă şi respect pentru acel care a lăsat o urmă neştearsă pe pământ. Le mulţumim de asemenea poligrafistei Livia Orindarciuc şi soţului acesteia Petru, membrilor corului „Dragoş Vodă” care au fost prezenţi. Şi nu în ultimul rând, fratelui său Costică, care, modest din fire, n-a vorbit în faţa auditoriului, dar aproape fiecăruia i-a mulţumit în parte. Mulţumiri îi aducem şi noi lui, cât şi fiului său Constantin, care au avut grijă de cartea care a fost lansată, asumându-şi cheltuielile financiare, cât şi a colăceilor pe care i-au primit toţi cei prezenţi. Tot ei au avut grijă de masa servită de sufletul răposatului frate şi unchi.
La rândul meu aş vrea să le mulţumesc din suflet neobositelor doamne Larisa Popescu-Chedic, Natala Balan şi Elena Clioţ, lucrătoare în sfera culturii a satului Pătrăuţii de Jos, voluntarului Andrei Schipor din satul nostru natal şi dlui Dan Ursachi din Vicovu de Sus, care şi atunci la înmormântare şi acum la comemorare ne-au fost alături, ne-au ajutat, ne-au sprijinit…
Am amenajat în incinta Sediului o mică expoziţie a câtorva cărţi ale regretatului savant. Cea de la urmă fiind a 33-a la număr. Fiecare dintre cei prezenţi au primit din partea familiei şi a mea, căci mi-a revenit ca şi atunci când era în viaţă, la şedinţele Societăţii „Golgota” sau la unele întâlniri avute cu Ilie Popescu, şi rolul de moderatoare a manifestării comemorative date, câte un exemplar de carte, am păstrat un moment de reculegere, la fine am rostit un „Tatăl nostru” în memoria neuitatului om, patriot, savant, român Ilie Popescu.
În dimineaţa zilei de duminică, înainte de a ne porni spre Cernăuţi, în casa tinerei noastre consătence Natalia Balan a intrat o păsărică. În ziua înmormântării, pe 15 octombrie, înainte de a merge la biserică, unde urma să fie adus răposatul, în bucătăria mea de vară, de asemenea, a intrat o păsărică. Se spune din bătrâni că atunci când moare cineva drag şi o păsărică vine la casa ta, e sufletul celui trecut în eternitate. Credem că de acolo de sus, sufletul lui Ilie Popescu se bucură, că aici pe acest pământ, unde a lăsat o urmă neştearsă, cât vom trăi, noi îl vom pomeni.
La Pătrăuţii de Jos se pregăteşte deschiderea unei case-muzeu finanţată de Asociaţia Protecţia Patrimoniului din Bucureşti (director Laurenţiu Dragomir). Aici se va deschide şi biblioteca în numele lui Ilie Popescu. Mulţumiri familiei care ne-a dăruit cărţile rămase de la regretatul nostru pământean. Desigur că o parte din ziarele cu şi despre regretatul profesor le voi dona şi eu personal. De asemenea, vom pregăti şi standuri cu fotografii. Sperăm că cu ajutorul şi înţelegerea din partea familiei sale, care i-a fost în preajmă până la ultima suflare, a neobositului domn Dan Ursachi, a noastră bineînţeles, vom reuşi să facem şi un monument la mormântul din cimitirul satului natal, în ţărâna căruia îşi doarme somnul de veci. De asemenea, vom scrie şi publica despre viaţa, destinul, activitatea ştiinţifică şi obştească în ziarele şi pe reţelele de socializare. Spuneam în scurtul interviu pe care i l-am acordat la finele comemorării reporterului Vitalie Zâgrea, că memoria e veşnică. Aşa va fi mereu. În inimile, în sufletul, în memoria noastră va dăinui de-a pururi cel care a fost Ilie Popescu. Amintire veşnică!
ELEONORA SCHIPOR
Comentarii