Românii cu „explozie întârziată” sau lipsă sunt mult mai mulţi decât mi-am închipuit! „Majoritatea mută” este şi surdă, şi dezinteresată (mai bine spus interesată doar de cancanuri…), dar este uşor de influenţat (adică de manipulat) în momentele importante din „viaţa cetăţii”, precum alegerile la diferite niveluri. În mod populist, politicienii clamează că „poporul are întotdeauna dreptate”, deşi nu cred deloc acest lucru şi fac tot posibilul să-l „aburească” cu promisiuni (unele total absurde), pentru a le smulge votul. Un gânditor cinic a declarat că „masele” au idei puţine, fixe şi, în general, greşite… Consider că adevărul este, ca de obicei, la mijloc între cele două păreri. Şi poporul greşeşte (vezi germanii, în 1933, când l-au votat pe Hitler!), dar avem, totuşi, în majoritatea cazurilor opţiuni echilibrate şi realiste (politrucii le numesc „de centru”?!). Nu vorbim de regimuri autoritare unde poporul munceşte, rabdă şi tace…
Că opţiunile majorităţii sunt în multe cazuri greşite faţă de fenomenele social-politice este rău, dar continuarea erorilor, în ciuda evidenţei, este oribil. Greşim, suntem păcăliţi, ne „ia valul” opiniei generale, este de înţeles până la un punct, dar să nu renunţi la decizia eronată, chiar cu întârziere, denotă o „limitare” gravă în gândire. Votarea repetată a lui Băse sau a lui Klaus nu arată maturitate în gândire (spus elegant…). Iar „după”, cei în cauză îi critică cel mai puternic. Nu mai vorbesc de partide „excentrice” sau de diferiţi Mesia de Dâmboviţa sau Ciorogârla. Când ne păcălesc şi aceştia… Fără cuvânt.
Dar trebuie să vedem cine „întârzie” reacţia românilor, cine o dirijează spre subiecte derizorii şi cine profită de această situaţie. Pe plan intern este limpede că cei de la „butoane” vor să se menţină în funcţie şi inventează în permanenţă noi „mesaje”, „proiecte grandioase” şi promisiuni pe care doar ei le pot duce la îndeplinire. La fel se întâmplă peste tot în lumea democratică, dictaturile se rezumă la „datul cu pumnul în masă” sau trimisul în gulag!
Problema imensă în această perioadă o reprezintă profitorii externi (în special cei din Estul dictatorial) care doresc o Românie slabă într-o Europă divizată de conflicte interne. Iar cel mai bine îi ajută involuntar cetăţenii cu reacţii întârziate sau uşor manipulabili. Procentul celor care NU înţeleg, dar se „pronunţă” ferm şi vocal este înspăimântător de mare şi reflectă creşterea „analfabeţilor funcţionali”…
Pentru a grăbi reacţia cetăţenilor cu „explozie întârziată” sunt necesare mai multe măsuri, începând de la o informare corectă (vrea mass-media?) şi ajungând la oferirea de modele de comportament şi atitudine decentă şi echilibrată. Dar, esenţial în formarea unei atitudini cetăţeneşti democratice reale, nu declarative, este EDUCAŢIA! Un popor educat nu poate fi minţit în mod repetat de aceiaşi „sforari”, refuză pe acei „ciudaţi” cu idei de un penibil cumplit, cum avem acum şi este capabil să discearnă „fanteziile” de realitate. Dar cine poate să înceapă „trezirea din pumni” a cetăţenilor năuci?
Societatea civilă, atât de lăudată, lipseşte total, universităţile s-au retras total în „biblioteci”, intelectualii sunt în turnuri de fildeş, iar modelele de succes profesional sau academic au plecat! Chiar „explozia” românilor se va declanşa doar în momentul mobilizării la recoltat sparanghel? Sper că nu. Vestul vrea să producem şi să fim solvabili! Alternativa este să ascultăm „goarna” Estului cu promisiuni aberante, care să ne întoarcă înainte de 1990. Vrem asta? Nu cred…
DAN STRUTINSCHI
Comentarii