> a declarat primul ministru Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul pe care Guvernul îşi angajează răspunderea prevede creşterea vechimii în muncă la minim 35 de ani şi introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net.
„De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat şeful Guvernului.
El a mai spus că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetăţenii îl percep.
„Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, aşa cum ştiţi, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri, nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional”, a declarat Bolojan.
Totodată, el a adăugat că proiectul va pune economia pe baze sănătoase.
„În condiţiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie, între 55 şi 64 de ani doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau sunt plecaţi din ţară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susţine premierul.
El a declarat că proiectul răspunde acestei realităţi: „Să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”.
„În ultimul rând, răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene, pentru că aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a sumat, şi este jalon în PNRR, şi odată cu demararea procedurii de angajarea răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile, în aşa fel încât România să încaseze banii care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să îşi angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul.
Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moţiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.
Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a anunţat ieri că proiectul privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, nu va fi atacat la Curtea Constituţională de partidul său şi nici nu va face obiectul unei moţiuni de cenzură.
O eventuală contestare la CCR ar putea să vină din partea Înaltei Curţi. Pe 27 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Proiectul iniţial al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie. Motivul invocat de Curte a fost că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Comentarii