> La 165 de ani de la naştere
Articolul prezintă activitatea juristului, muzicologului, avocatului, profesorului Erast Mandicevschi (1860 – 1946), personalitate dată uitarii în spaţiul cultural al Europei şi Romaniei. Implicarea sa activă în viaţa juridică a Sucevei, Vienei, Cernăuţiului şi a Bucurestiului a fost reflectată pe larg în coloanele ziarelor şi revistelor de specialitate. În faţa a numeroşi profesori de drept şi muzicologi ai gimnaziilor din tot Imperiul Austro-Ungar şi regatul vechi, Erast Mandicevschi, un strălucit profesor de Justiţie şi un talentat promotor al culturii muzicale, a fost cel care a susţinut o serie de prelegeri, despre care a scris în detaliu presa vremii. În epoca respectivă, muzica era predată de specialişti şi era considerată drept disciplină obligatorie pentru fiecare persoană educată. Mandicevschi nu şi-a uitat compatrioţii, contribuind în toate privinţele la dezvoltarea culturală a societăţilor artistice româneşti. Pentru diverse manifestări culturale, sărbători religioase, aniversări, el a compus, împreună cu fraţii săi, potrivit obiceiurilor din epoca respectivă, noi opere muzicale. Totodată, a donat numeroase pagini cu partituri muzicale, lucruri menţionate în presa vremii. Ziarele din Viena şi din întreaga Europă au publicat articole pline de entuziasm despre aniversarea compozitorului Eusebie Mandicevchi, la care a participat şi Erast Mandicevchi. În capitala provinciei, prin eforturile societăţilor muzical-culturale „Ciprian Porumbescu”, „Arboroasa”, „Junimea”, s-au organizat o serie de evenimente muzicale. Presa locală a relatat detaliat despre aceste manifestări. Trebuie să subliniem că Erast Mandicevschi a fost şi preşedinte al Asociaţiei „Cercul Bucovinenilor” din Bucureşti, editor al publicaţiei „Gazeta bucovinenilor”, între anii 1934-1938. După Marea Unire, a fost secretar pentru justiţie al Guvernului local al Bucovinei.
Erast Mandicevschi s-a născut la 29 septembrie 1860, în satul Băhrineşti (astăzi regiunea Cernăuţi, Ucraina), şi a murit în 1946, la Bucureşti. A învăţat la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuţi (Obergymnasium), susţinând examenul de maturitate în 1879. Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din capitala Bucovinei (1883).
A fost vicepreşedinte, membru activ, între anii 1879-1883, al Societăţii Academice „Junimea” din capitala Bucovinei istorice. Erast Mandicevschi a fost şi membru al Societăţii „Arboroasa”, înfiinţată la 10 decembrie 1875, din care făceau parte studenţii români de la Universitatea din Cernăuţi. Pentru ţinuta demnă, românească, şi atitudinea patriotică şi curajoasă, societatea a fost desfiinţată la 13 noiembrie 1877 de guvernul austriac. Dar ideile şi idealurile „Arboroasei” n-au murit, ci au rămas peste ani. Ele vor continua să însufleţească studenţimea română după Marea Unire din 1918, când ia fiinţa centrul studenţesc „Arboroasa”.
La 9/21 decembrie 1875, a avut loc şedinţa Societăţii culturale „Arboroasa”, unde Ciprian Porumbescu este numit „regens chori” – conducătorul corului „Arboroasa”. Tânărul muzician şi patriot a fost impulsul dinamic, principalul motor al „Arboroasei”. Societatea îl preocupa mai mult decât orice. Între anii 1875-1877 activitatea lui Ciprian Porumbescu la Societatea „Arboroasa” s-a întretăiat cu cea a lui Erast Mandicevschi, pe care compozitorul l-a cunoscut. Ciprian Porumbescu a compus pentru „Arboroasa” o serie de cântece pe versuri de I. A. Lapedat, Vasile Bumbac, Tudor Stefanelli. Mai târziu va compune muzică pe versurile lui Erast Mandicevschi, Atanasie Marinescu, Nicu Xenopol, Dimitrie Petrino etc.
În anul 1879, când Erast Mandicevschi îşi făcea studiile la Viena, din nou s-a întâlnit cu Ciprian Porumbescu, care frecventa des societatea lui Erast Mandicevschi, apreciată în lumea muzicienilor. Ciprian Porumbescu va fi autorul multor compoziţii pe versurile lui Erast Mandicevschi.
Are o strălucită carieră juridică: în anul 1910 a fost consilier aulic şi preşedinte al Tribunalului Suceava; în anul 1912 a fost consilier la Curtea de Casaţie din Viena, primind Ordinul „Sf. Leopold”. În 1919, a fost secretar-şef de justiţie în Cernăuţi; de la 1920 – şi la înalta Curte de Casaţie şi a Justiţiei din Bucureşti; la fel şi profesor universitar de drept civil la Universitatea din Bucureşti.
Din anul 1920 a fost preşedinte al Asociaţiei „Cercul Bucovinenilor” din Bucureşti, editor al publicaţiei „Gazeta bucovinenilor”, între anii 1934-1938. După Unirea din 1918 a fost secretar pentru justiţie al Guvernului local al Bucovinei. A avut o bogată activitate publicistică în presa de specialitate a timpului, a fost membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina în perioada austro-ungară.
Arhiva de stat a regiunii Cernăuţi (Fondul 114, invitarul 3, dosarul 478), ce păstrează unele documente despre Erast Mandicevschi, ca student, activist al mişcării culturale româneşti, ca funcţionar public, printre care sunt şi câteva documente despre activitatea sa ca profesor la Facultatea de Drept din Cernăuţi între ani 1921/23. Vom prezenta doar câteva date care se refera la angajarea la universitate.
Primul Document: Domnule Director General,
Răspunzând la raportul Dvs. Nr. 5945 din Octombrie, avem onoare a va face cunoştinţa că repartul nr. 2778 din 31 Mai, împreună cu toate lucrările relative la drepturile de gradaţie ce s-ar cuveni Dlui Dr. Mandicevschi, fost profesor Universitar la Universitatea din Cernăuţi, au fost predate cu adresa nr. 11247 din 9 Iulie 1922 Dlui Petru Marinescu, inspector general, care urmează să se întâlnească în curând cu delegaţii acelei Universităţi pentru verificare Titlurile şi drepturilor membrilor corpului didactic Universitar din Cernăuţi.
Această Comisiune va trausa şi chentiunea primitoare pe Dl. Dr. Mandiceschi.
Directorul General. Or. Ilas.
Secretarul General.
Domnului Director general de Instrucţie lui Cernăuţi.
Al doilea document: Domnule Secretar General,
Avem onoare a să face cunoscut că prin Inaltul Decret Regal Nr. 5314 din 13 Dec. 1920, au fost numiţi profesori titular la Facultatea de Drept, pe ziua de 1 Decembrie 1920 următorii:
Dl. Dr. G. Drăgănescu, pentru dreptul civil român şi Enciclopedia dreptului.
Dl. Dr. Erast Mandicevchi, pentru procedura civilă.
Despre unele activităţi ale lui Erast Mandicevschi găsim informaţii în periodicele vremii. Iată ce scrie, de exemplu, revista „Familia” în 1883:
„Societatea «Junimea» din Cernăuţi ne-a trimis raportul său anual dela 11 noiembrie 1882 până la 1 noembrie 1883. La comitetul acestei societăţi şi-au exprimat următorii domni dorinţa de a ţine prelegeri, şi anume dl Sbiera, profesor de universitate, dnii Ion Bumbac, Ştefan Ştefanovici, Dumitru Socolan şi Dionisiu O. Olinescu; cel din urmă va citi studiul său archeologic «Tesaurul dela Petrosa, sau Cloşca cu puii săi”. Atârnă dela publicul român, ca aceste prelegeri să se prourmeze după programa hotărâtă. De va fi concursul mare, prelegerile se vor ţine în sala cea mare a societăţii filarmonice «Armonia». Într-a zecea decembre, societatea filarmonică română «Armonia» a aranjat serata a treia muzicală, cu concursul benevol al doamnei Virginia Zurcan, şi a domnişoarelor Elena Mitrofanovici şi Maria Mandicevschi. Programa acestei serate musicale a fost: Beethoven, trio pentru piano, violină şi solo, esecutată de dna Virginia Zurcan şi dnii Leo cav. de Goian şi Erast Mandicevschi; «Jensen Crucea la drum», «Lumini înşelăibre» şi «Chopin»: vals, solo pentru piano, de d-şoara Elena Mitrofanovici; Mendelsohn: «Cântec de iarnă», «Cântec de primăveră», solo pentru sopran, de dşoara Maria Mandicevschi; Schubert: «Alter ego», solo pentru bas, de dl Alecu Isecescu, şi Charles August de Beriot: «Air variée», duo pentru piano şi violină, de dna Virginia Ţurcan şi dl Leo cav. de Goian. Piesele alese cu mult gust musical se esecutară cu cea mai bună precisiune şi esactitate. Mai ales dl Leo cav. de Goian şi dşoara Maria Mandicevschi dispun de o technică mult dezvoltată. Asemene dispune de o voce curată şi sonoră dl Alecu Isecescu. De regretat eră concursul cel slab al publicului român în astă seară. [Semnat:] Dionisiu Olinescu.
Scrisori din Bucovina. „Cernăuţi 16 decembre. Şedinţa festivă a societăţii «Junimea», serbarea a patra Georgi, prelegeri gratuite, serata musicală a societăţii «Armonia». La 2 decembre societatea academică română «Junimea» aranjează în localităţile societăţii filarmonice române «Armonia» şedinţa ei festivă de deschidere. În loc de bănci înşirate una lângă alta şi numerate, se găsiau mese lungi întinse la cari sau aşezat ospeţii veniţi inrun numer forte considerabil. Se aflau representanţi din toate stările, afară de aristocraţie. Aci eră rectorul universităţii, toţi decanii facultăţilor, profesorii români din Cernăuţi, şi toţi amploiaţii şi impegaţii români, erau şi representanţii ovreilor, cari ţin cu Românii, numai membrii aristocraţi ai societăţii «Junimea» lipsiau. Două mese lungi erau ocupate numai de membru acestei societăţi, al căror numer se urcă peste 80.”
În anul 1934, ziarul „Glasul Bucovinei” relata sub titlul „Masă inaugurală a Cercului Bucovinenilor din Bucureşti”: „cu toate că a împlinit trei luni dela constituire, Cercul Bucovinenilor din Bucureşti a avut o activitate remarcabilă. În afară de şedinţele săptămânale de comitet şi numeroasele escursii făcute în jurul Capitalei, reuşita admirabilă a agapei inaugurale din seara zilei de 27 Iunie 1934 a dovedit încă odată spiritul de solidaritate a Bucovinenilor, cari vor să arate tuturor celorlalţi fraţi, că nu cantitatea numerică contează, ci calităţile sufleteşti şi morale. Acestea unite cu entuziasm şi tenacitate trebue să ne asigure locul şi consideraţia ce ni se cuvine. Prezenţa d-lui Ministru al Muncii Ion I. Nistor în fruntea Cercului în calitate de preşedinte de onoare, este o garanţie în plus că vastul program ce şi l-a propus, va fi realizat în întregime. Agapa inaugurală a avut loc în frumoasa grădină-restaurant «Coşna-Cireşoaia» şi a fost prezidată de d-l Ministru I. Nistor. Cu acest prilej, preşedintele activ Dr. Erast Mandicevschi, a arătat în scurte cuvinte activitatea Cercului, precum şi programul ce şi l-a propus să-l realizeze. Punctul principal este înfiinţarea unui cămin al studenţilor bucovineni din Bucureşti, pentru realizarea căruia a făcut apel la sprijinul d-lui Ministru, a autorităţilor şi instituţiunilor financiare şi industriale din Bucovina. D-l Ministru a promis tot sprijinul D sale, pentru ca la toamnă să ia fiinţă căminul. Atât d-sa cât şi preşedintele activ au fost obiectul unei calde manifestaţii din partea membrilor Cercului şi a studenţimii. După încheerea părţii oficiale a urmat dansul, reuniunea luând sfârşit în zorii zilei întro dispoziţie de înfrăţire rară în Capitala noastră cosmopolită. Printre participanţi notăm: D-na şi d. Ministru I. Nistor, d-na Oltea ing. 1. Apostolescu, născută Nistor, Consilier onorar Dr. Erast Mandicevschi, consilier onorar Dr. C. Chiseliţa, consilieri la înalta Curte de Casaţie Corneliu Gheorghian şi T. Bocancea, consilier patriarh., Gh. Velehorschi cu d-na, consilier controlor Dr. Al. Patraş, dir. general Ieşan, d-nii senatori Dr. T. Lupu şi Lazăr Ropceanu, domnii deputaţi Vasile Marcu, Tilleman-Pruncul şi Nichifor Robu, docent Dr. I. Bistriceanu cu d-na şi d-şoara Teo Tesio, Primpreşedinte Dr. I. Ţabrea cu d-na, d-nii judecători Gh. Cramariuc cu d-na şi C. Albescu, d-nii avocaţi Constantin Vicol cu d-na, Grigore I. Grecul cu d-na şi Adrian Panu cu d-na, Alexandru Botez, directorul ziarului economic „Profit şi pierdere“ cu d-na, V. Dimitriuc, Dr. Trifon Hladiuc cu d-na, căpitan V. Gavrilescu, profesor 1. Gheorghţă, Vasile Balintescu cu d-şoara, Ilie Sabin şi Brădăţan cu d-na, farmacist Gh. Gheorgian, d-şoara Danilescu, V. Preotesi, avocat Donisă, Dr. D. Jauca, Hoidas şi alţii a căror nume nu le-am putut reţine. Deasemenea 30 de studenţi şi studente în frunte cu preşedintele Cercului studenţesc d-l Aurel Buliga. Excursiile Cercului vor continua în toamnă, iar la iarnă, în afară de un ciclu de conferinţe se va orga-niza o expoziţie a pictorilor şi sculptorilor bucovineni. In afară de marii maeştri dispăruţi Bucevschi, Maximovici şi Roşea, vor expune toţi pictorii şi sculptorii bucovineni în viaţă. Asupra acestora vom reveni la timp mai pe larg”.
Publicaţia periodică „Ţara” reproduce, în 1941, telegramele bucovinenilor din Sibiu adresate regelui şi conducătorul statului: „M. S. REGELUI MIHAI I. Bucureşti Bucovinenii şi Basarabenii refugiaţi la Sibiu înălţând rugi pentru izbânda Majestăţii Voastre şi a Armatei Române întru mântuirea hotarelor noastre de subt ocupaţia străină şi întru biruinţa creştinătăţii, Vă roagă să primiţi prinosul lor de credinţă şi de supunere. Trăiască Regele reîntregitor al Ţării şi nădejdea Neamului”.
D-lui General I. ANTONESCU, Conducător al Statului şi al Oştirilor aliate Bucureşti:
„Astăzi se plineşte anul de când urgia roşie şi neomenia comunistă a cutropit Basarabia şi Bucovina. Fiii Bucovinei adunaţi în catedrala din Sibiu, înfrăţiţi cu pribegii Basarabiei şi Ardealului, înalţă fierbinţi rugăciuni de mulţumire şi de biruinţă pentru Neam şi Ţară. Vă fericesc că aţi tras sabia sfântă a Ţării şi că o purtaţi cu vitejie. Suntem cu toate vrerile alături de armata noastră, nădejdea şi pavăza fiinţei şi credinţei şi înălţărilor româneşti. Rugăm să ne ştiţi gata de jertfa supremă, ascultâud poruncile D-voastre. Prof. univ. Al. Procopovici, Alexandru Hormuzachi, Eugen Grigorcea, prof. Teodor Balan, prof. Silvia Balan, Elena Szymonowicz (preş. Soc. Doamnelor Române din Bucovina), Vica Procopovici (n. Mandicevschi), dr. Radu Grigorcea, Filaret Doboş, Traian Mitrofanovici, dr. Erast Mandicevschi, G. V. Căleai, S. Păuş, Aurora Danielescu, Maria Neculitza, Lucy Flondor, Pavel N. Krupenski, Maria Krupenski, Elena M. Krupenski, Pavel M. Krupenski, Maria Zotta, Maria Grigorcea, Olga Aritonovici, Melania Ţurcan, Antonietta Bachniţchi Kapri, Margareta Neculitza, Eugen Neşciuc, Consilier C. Marosin, Silvia Ţurcan, Molly Grigorcea, Rachila Doboş, Elena Flondor, Maria Grigorcea, Maria Rădulescu Gastheimb, Dorothea Della Scala, Margarita Galkiewicz, Vasite Ţurcan, Alexandra Colonel Dimitriu, Erast Semaca, Ecaterina Mandicevschi, dr. Constantin Berariu, prof. N. Tcaciuc Albu, prof. I. Tarnavschi, prof. Constantin Popescu, Maria C. Popescu, Ştefan Berariu, Mia Berariu, dr. Artur Hnidei, Cornelia Nuţu, Zina Teleman, Andrei Bobornica, Petru Sviatopolk Mirski, Pavel Văcariu, X. Zosimovici, N. Seleţchi, Maria Gatkiewiecz, Cuciureanu Alexandra, Rexandra Vasilco, Virginia Bantaş, N. Zosimovici, Ortansa Col. Maties, Al. Bureacevschi, Alexandru Diaconu, N. Sadovescu, dr. Lazar Dranca, Maior Schmiedt, Ludmilla Maior Schmiedt, Nicu Marinescu, Andruhovici Maria, C. Simionovici, Elena Niculitza, Trandafir Iţcuş, Bantaş Emil, Pr. Budu Sabin, Budu Cornelia, Jeleriu Lia, S. Neculitza, Gatkiewicz Gh., Victor Vainescu, Nicola Gatkiewicz, Matieş Florica, Grita Jeleriu, Matieş Aurora, Victor baron Stârcea.” (Va urma)
Dr. VLADIMIR ACATRINI, preşedintele Fundaţiei de binefacere „Familia Mandicevschi” din Cernăuţi
Comentarii