Cine poate obţine o menţiune de calitate facultativă ?
In prezent, există în România 2.808 de produse agroalimentare din zona montană care au obţinut dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan” şi din ce în ce mai mulţi producători şi fermieri din zona de munte sunt interesaţi să-şi înregistreze produsele sub această menţiune.
Solicitanţi pot fi: > persoana fizică ce deţine atestat de producător;
> societăţi comerciale ce desfăşoară activitatea în sectorul agroalimentar; > persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; > cooperative agricole; > societăţi cooperative; > asociaţii, fundaţii, federaţii ce desfăşoară activităţii agricole în zona de munte.
Acordarea dreptului de utilizare a menţiunii de calitate „produs montan”
Agenţia Naţională a Zonei Montane este autoritatea competentă responsabilă cu elaborarea procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini, în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan” şi de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni, precum şi cu completarea şi gestionarea Registrului Naţional al Produselor Montane.
Din ghidul de bune practici privind acordarea dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan”, producătorii care doresc să acceseze aceasta certificare de calitate pot afla condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un produs pentru a i se acorda dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan”, precum şi documentaţia necesară pentru înregistrarea produsului în Registrul naţional al produselor montane.
Începând cu 26 februarie 2018, Agenţia Naţională a Zonei Montane a emis prima decizie de acordare a dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan” pentru operatorul economic Martalogu-Duicu Radu din comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin, pentru produsul „brânză telemea”, înregistrat în Registrul Naţional al Produselor Montane la nr. 31.
Recent, Comisia Europeană a luat decizia de a eticheta diferit produsele alimentare care provin din zonele de munte, mai puţin poluate. Bineînţeles că ele vor avea preţuri mai mari, însă merită efortul financiar. Calitatea superioară a alimentelor provenite din zonele montane este recunoscută de nutriţionişti, dar se bucură de apreciere şi în rândul consumatorilor. Potrivit normelor europene, din categoria „produse montane” vor face parte produse din carne, lapte (caşcaval sau telemea) şi peştele prins în lacurile montane. Pentru a realiza bunuri care să poarte menţiunea „produs montan”, incluzându-le şi pe cele tradiţionale, producătorii trebuie să respecte cele cinci principii ale cartei care stabileşte „produsele montane”:
- Materia primă trebuie să provină dintr-o zonă de munte;
- Procesarea trebuie realizată în zona de munte;
- Producţia trebuie să integreze preocupările locale legate de dezvoltarea durabilă;
- Producţia trebuie să favorizeze menţinerea bio-diversităţii şi patrimoniului din zonele montane;
- Producţia trebuie să garanteze în orice moment transparenţa informaţiilor pentru consumator.
Concret, produsele de origine animală care urmează să poarte menţiunea „produs montan” trebuie să provină de la animale crescute cel puţin în ultimele două treimi ale vieţii lor în zone montane (cu furaje de la munte) şi să fie prelucrate în zone montane (la cel mult 30 de kilometri de munte). Totodată, este posibilă obţinerea acestei etichetări şi dacă produsele provin de la animale crescute cel puţin un sfert din viaţă în transhumanţă şi care au păscut pe păşuni din zone montane. Produsele de origine vegetală trebuie cultivate în zonele montane, iar cele apicole vor purta această etichetă doar dacă este dovedit că albinele au colectat nectarul şi polenul numai din zone montane. După ce au fost respectaţi aceşti paşi, pentru a putea pătrunde pe rafturile marilor magazine, este nevoie de promovare şi de un brand. Având în vedere faptul că magazinele încheie, în general, contracte doar pentru cantităţi mari sau cu asociaţii de producători, soluţia ar fi clusterele, însă trebuie identificat un interes comun al administraţiilor locale şi al producătorilor, mărfurile urmând să aibă succes graţie calităţii superioare şi tendinţei tot mai mari a oamenilor de a consuma produse eco, de calitate superioară; 28% din teritoriul României este ocupat de munţi înalţi de peste 800 de metri, fapt care asigură condiţiile favorabile pentru diversificarea bunurilor alimentare apte să poarte menţiunea „produs montan”.
Atunci când vorbim despre inovarea în zona montană, trebuie să amintim despre importanţa cursurilor predate cursanţilor din zona montană de colegii de la Compartimentul de formare profesională care deservesc punctele gastronomice locale, de importanţa pensiunilor turistice din zona de munte, a fermelor turistice rurale, a turismului rural, în mod special a turismului gastronomic, care este un factor de coeziune şi de reducere a decalajelor între zona urbană şi cea rurală, prin crearea unui model de socializare rurală în jurul actului gastronomic tradiţional, specific fiecărei zone, fiind un fenomen în creştere la nivel european.
Autorităţile naţionale şi regionale va trebui în permanenţă să informeze Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale despre necazurile şi situaţia oamenilor care trăiesc în zonele montane ale României. Populaţiile de munte, întreprinderile şi instituţiile trebuie să găsească în permanenţă idei şi soluţii inovative ca să se dezvolte zona montană a României. (inginer horticol LAURIAN UNGURIAN, Agenţia Naţională a Zonei Montane Vatra Dornei)
Comentarii