Unu din patru?!

„În această casă se vorbeşte doar limba română” se intitulează un proiect al Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), prin care urmează a fi lansat un manual de limba română special conceput pentru copiii (1-13 ani) de români din diaspora. De fapt, înţelegem, un manual pentru familie, de pus în mâinile şi sub ochii acelor părinţi care… Informaţia ne-a fost furnizată de Daniel Ţecu, preşedintele FADERE, în preajma Zilei Limbii Române (31 august), cu precizarea că iniţiativa federaţiei vine ca răspuns la o problemă tot mai acută: „pierderea limbii materne de către noile generaţii de români stabiliţi în străinătate”. Daniel Ţecu a atras atenţia asupra unei situaţii pe care o socoteşte „deosebit de îngrijorătoare”: potrivit lui, prima generaţie de români din diaspora – sosiţi în jurul anilor 2000 – vorbeşte româna, „însă uneori cu greşeli”; a doua generaţie, copiii românilor din aceasta „vorbesc limba română greşit, amestecând-o cu limba ţării de adopţie”. Iar semnalul de alarmă este cu privire la a treia generaţie care, „într-un procent covârşitor, nu mai vorbeşte deloc limba română”. Conform estimărilor FADERE, dacă situaţia nu se schimbă, în cel mult 30 de ani, peste 25% dintre românii din diaspora nu vor mai spune o vorbă în limba română!!! La urma urmei, credem, se poate considera că acesta este un fenomen natural de înstrăinare, în contextul în care, „acolo” (Germania, Austria, Italia, Spania, Anglia etc.), micii români – cărora, într-o clipă fragedă a vieţii lor, nu le este prea clar ce sunt, de-ai cui sunt – se află într-un proces firesc de asimilare (şcoală, societate…), spre a deveni nemţi, italieni etc., spre a face treabă de ispravă şi a fi „acolo” viitori buni plătitori de taxe şi impozite. Context în care FADERE (apreciind efortul României dedicat românilor din diaspora, prin lectoratele de română şi misiunea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni), consideră că esenţial este, pur şi simplu, interesul românilor de dincolo de graniţe de a rămâne români: „fără implicarea activă a familiilor, nu vom reuşi să conservăm limba”. (Dar nu-i aşa?! Limba maternă vine de pe buzele mamei.)