De puţină vreme, revista de traduceri Atelier de traduction, iniţiată şi coordonată la Universitatea din Suceava de către traducătoarea şi universitara Irina Mavrodin, care a solicitat-o pe subsemnata ca redactor-şef al publicaţiei, a numărat 20 de ani de activitate. Cu o echipă plină de entuziasm şi energie, revista a funcţionat foarte bine în primele 14-15 numere (primul apărut în februarie 2004), entuziasm care a scăzut treptat, fără a se stinge definitiv, după plecarea dintre noi a marii traducătoare, în mai 2012.
În această fastă perioadă, revista a beneficiat de colaborarea unui alt mare traducător, Emanoil Marcu. De fapt, revista a fost precedată de reuniuni de lucru numite „întâlnirile tinerilor traducători”, moderate, în general de Irina Mavrodin şi Emanoil Marcu. Acesta îmbrăca repede haina magistrului şi intra într-un cordial dialog cu învăţăceii pentru a le împărtăşi din experienţa şi din ideile sale în materie de traducere, pentru a le sugera o soluţie. În atelierele de traducere s-au dezbătut şi lucrat texte dintre cele mai variate şi mai stimulatoare din Henri Michaux, Philippe Jaccottet, Francis Ponge, René Char, Pierre Michon, Doamna de Sévigné, Baudelaire, Antoine Berman, Emile Cioran, Pierre Bourdieu şi alţii. Cum reflecţia bogată despre traducere, rezultată din ateliere risca să se piardă, a fost creată revista „Atelier de traduction”. Aceasta este publicată în franceză la universitatea suceveană, fiind socotită, în momentul lansării ei, prima revistă de traductologie din ţară.
Dintre temele abordate în Atelier şi care s-au bucurat de colaboratori de renume putem enumera: „autotraducerea”, „traducerea caducă şi retraducerea”, „critica traducerii”, „o poetică a traducerii”, „traducerea literaturii pentru copii”, „traducere şi ecologie” etc. Teoreticienii-traducători care au colaborat şi mai colaborează la revista de traductologie din nordul ţării, provin din Franţa, Elveţia, Liban, Vietnam, Belgia, Italia, Canada, Brazilia, Grecia, Slovacia, Australia, Maroc, Spania; printre ei se numără şi personalităţi ca: André Clas, Henri Meschonnic, Françoise Wuilmart, Christine Raguet, Maria Papadima, Lance Hewson, Gina Abou Fadel Saad, Michel Ballard, Christian Balliu, Vu Van Dai, Yves Chevrel, Fabio Regattin, Mathilde Vischer, Chiara Elefante, J.R. Ladmiral, J.Y.Masson, Charles le Blanc, Michaël Oustinoff, Nicolas Froeliger.
După douăzeci de ani de la apariţia acestor publicaţii de traductologie, bilanţul este bun, fiindcă se observă o tematică tot mai actuală ca: „traducerea ştiinţifică şi tehnică”, „iconotextul în traducere”, „traducerea literaturii verzi pentru copii”, „paratextul în traducere”, „culturalul prin prisma traducătorului”; se pot evoca în sensul unui bilanţ fructuos, nume de tineri traducători, deveniţi, între timp, traducători consacraţi, formaţi în aceste „ateliere de traducere.” Printre ele, măcar două merită amintite: Mădălin Roşioru şi Giuliano Sfichi. Îi datorăm acestuia din urmă traduceri din antropologul Claude Levi-Strauss ca Toţi sintem nişte canibali şi Antropologie structurală zero, apărute la Editura Polirom din Iaşi.
Deşi Mădălin Roşioru se prezintă acum ca prozator, poet, eseist, el nu a abandonat traducerea; îi datorăm Mic atlas istoric al secolului XX de Marc Nouschi, Căldură umană de Serge Joncour. După cum numără traducătorul, cartea lui Joncour este a paisprezecea lui traducere pentru Polirom. Putem aprecia că avem de a face cu o activitate în dinamică, ce va continua încă multă vreme. Cum, vom vedea… după 20 de ani.
MUGURAŞ CONSTANTINESCU
Baudelaire
Duhul Vinului (fragment)
Auzi tu cum răsună cântare de dumineci,
Cum murmură speranţa în sânu-mi fremătând?
Cu coatele pe masă, îţi vei sumete mâneci
Şi-mi vei aduce slavă, cu împăcare-n gând.
În ochii soaţei tale lumini eu voi aprinde,
Iar fiului putere-i voi da, pe chip culori,
De-i firav azi atletul ce viaţa-n braţe prinde,
Ulei voi fi călindu-i muşchi tari de luptători.
În tine am să lunec, ambrozie din vie,
Bob scump sădit de unul şi-n veci Semănător,
Din însoţirea noastră să crească poezie
Spre Dumnezeu învoaltă ca floare printre flori!
Traducere de Giuliano Sfichi
(Fragment din unul din cele două poeme traduse de Giuliano Sfichi pentru primul număr al revistei „Atelier de traduction”)
Comentarii