La sfârşitul săptămânii trecute, Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” din Fălticeni a găzduit un eveniment cultural remarcabil: lansarea Fonotecii Arhivei de Folclor „Vasile Adăscăliţei”. Manifestarea a marcat aproape 3 ani de la prezentarea oficială a proiectului, care a avut loc pe 12 aprilie 2022 la Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Palatului Culturii Iaşi.
Proiectul de digitalizare a fonotecii a fost iniţiat de etnologul Lucian Valeriu Lefter, cu sprijinul Centrului de Promovare a Culturii Tradiţionale Vaslui. Arhiva, considerată prima de acest gen din Moldova, a fost fondată de profesorul universitar Vasile Adăscăliţei, un nume de referinţă în domeniul etnografiei româneşti. Fonoteca Arhivei de Folclor „Vasile Adăscăliţei” conţine nouă volume de înregistrări audio, precum şi trei volume din seria „Cântece de demult”. Prof. Vasile Adăscăliţei a fost pionierul primului curs de folclor la Universitatea din Iaşi şi este considerat întemeietorul Şcolii de folcloristică din această instituţie.
Procesul de digitalizare şi provocările acestuia
Dr. etnolog Lucian Valeriu Lefter, cercetător şi istoric, a reuşit, după un efort de ani de zile, să recupereze şi să digitalizeze aceste preţioase mărturii sonore. Proiectul de restaurare a început în 2014, când suporturile originale pe bandă de magnetofon deveniseră aproape inutilizabile. Cele mai valoroase înregistrări includ cântece de cătănie şi război, cântece de jale şi dor, jocuri şi cântece bătrâneşti, cântece de nuntă, precum şi descântece şi basme populare. Acestea au fost reeditate în mai multe volume, disponibile online pe site-ul cimec.ro, sub titulatura Fonoteca Arhivei de Folclor „Vasile Adăscăliţei”.
Moderatoarea evenimentului, prof. dr. Mihaela Grădinariu, a subliniat eforturile impresionante ale dr. etnolog Lucia Cireş, care a petrecut sute de ore recuperând acest patrimoniu folcloric. O mare parte din munca sa de teren a fost realizată în perioada studenţiei, alături de mentorul său, Vasile Adăscăliţei. Profesorul obişnuia să colinde satele din Moldova alături de studenţi, înregistrând pe magnetofon obiceiuri străvechi exprimate prin cântece, bocete şi strigături.
Cu ajutorul fotografiilor, dr. etnolog Lucia Cireş, specialist în studiul şi recuperarea valorilor folclorului românesc, a creionat imaginea profesorului Adăscăliţei, „un spirit deosebit, atât de apropiat de oameni, care a călcat la propriu alături de echipele de studenţi bătătura multor ţărani români, mare parte din Moldova, pentru a strânge mărturii ale valorilor tradiţionale”.
Vasile Adăscăliţei, profesor universitar al Catedrei de folcloristică şi etnografie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, folosea vacanţele alături de studenţi pentru a înregistra pe magnetofon parte dintre obiceiurile ţăranilor, manifestate prin cântec, strigături, bocete. Perioada cuprinsă între 1967-1974 reprezintă ani neobosiţi „săpături” ai doamnei Cireş alături de prof. Vasile Adăscăliţei alţi colegi etnologi şi istorici în zona Târgu Neamţ, Roman, Suceava pentru recuperarea patrimoniului folcloric.
Procesul complex de restaurare
Munca de recuperare a sunetului a devenit din ce în ce mai dificilă din cauza trecerii timpului şi a uzurii mecanice. Cele mai multe dintre benzi cuprindeau obiceiuri de iarnă, culese de studenţi din zonele natale, care ulterior au fost folosite ca bază pentru lucrări de licenţă. Principalele volume includ cântece de cătănie şi război, cântece de dor şi jale, cântece de priveghi şi cântece de nuntă. S-au mai adăugat un supliment cu descântece, greu de descifrat datorită naturii lor şoptite, şi altul de basme.
Reconstituirile volumelor (Cântece de catănie „Măi soldate roşior”, Jocuri şi cântece de priveghi „Mereoarele”, Jocuri şi cântece bătrâneşti „Asta-i hora din străbuni”, Cântece şi obiceiuri de nuntă „Trecui podul cel de flori” şi Cântece de demult „Pe ist deal, pe cea vale”) se găsesc online, pe site-ul Cimec.ro, sub titulatura Fonoteca Arhivei de Folclor „Vasile Adăscăliţei”.
Importanţa conservării patrimoniului cultural
Evenimentul de la Fălticeni a fost iniţiat de istoricul ieşean prof. univ. Ştefan Sorin Gorovei, nepotul reputatului folclorist fălticenean Artur Gorovei, unul dintre primii mari cercetători ai folclorului românesc, fondatorul şi conducătorul revistei „Şezătoarea” (1892-1931), cea mai importantă publicaţie de folclor din Moldova. Ştefan S. Gorovei alături de fostul său student, căruia i-a coordonat de altfel şi lucrarea de doctorat, Lucian Valeriu Lefter, au vorbit despre importanţa păstrării acestor comori culturale pentru generaţiile viitoare, reîntregirea valorilor comune locurilor şi oamenilor, în sensul aceleiaşi cauze, rememorarea din perspectivă istorică a trecutului prin ochii prezentului.
Despre conservarea identităţii culturale au vorbit şi stavrofora Elena Simionovici, muzeograf al Sfintei Mănăstiri Voroneţ, binecunoscută scriitoare, membră a USR, preşedintă de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, prof. Ion Ilişescu şi prof. Constantin Bulboacă. Aceştia au subliniat că folclorul reprezintă sufletul unei naţiuni, iar păstrarea lui asigură continuitatea valorilor şi tradiţiilor autentice. Accesul la aceste înregistrări poate influenţa artişti, scriitori şi muzicieni contemporani, păstrând vie tradiţia prin reinterpretări moderne.
Finalul evenimentului a fost marcat de un moment artistic susţinut de vocile „ţărăncuţelor” de la Jahalia, coordonate de prof. Mihaela Grădinariu şi de profesorul Puiu Creţu la flaut. Pe fondul luminii speciale a echinocţiului de primăvară, evenimentul de la Fălticeni a reuşit să creeze o legătură emoţionantă între trecut şi prezent, readucând în atenţie bogăţia folclorului autentic românesc.
Comentarii