Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii de presă ieri, înaintea Summitului UE – Balcanii de Vest, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Klaus Iohannis a vorbit despre lecţiile învăţate în urma recentelor alegeri şi ingerinţele străine identificate în procesul electoral, înainte de participarea la Summitul UE-Balcanii de Vest. Acesta a evidenţiat importanţa unei dezbateri ample la nivelul Uniunii Europene. Preşedintele a subliniat importanţa cooperării internaţionale şi a reglementării stricte pentru a preveni astfel de situaţii în viitor.
Iohannis a explicat că ingerinţele externe au fost detectate după primul tur al alegerilor, iar identificarea acestora a fost dificilă din cauza naturii complexe a atacurilor cibernetice şi a implicării unei reţele sociale internaţionale.
„Am avut un candidat care şi-a desfăşurat o campanie pe o reţea socială, ignorând legislaţia electorală. Biroul Electoral Central nu a avut instrumentele necesare pentru a opri această campanie, iar reţeaua socială, având sediul în afara Europei, a ignorat somaţiile oficiale,” a declarat preşedintele.
Klaus Iohannis a adăugat că această situaţie subliniază necesitatea unor reglementări clare şi a unei cooperări mai strânse între instituţiile naţionale şi cele europene. „Biroul Electoral Central trebuie să aibă puterea de a lua măsuri concrete, nu doar să someze sau să raporteze încălcări,” a precizat acesta.
Preşedintele a explicat că ingerinţele străine au fost identificate cu ajutorul partenerilor strategici şi au fost discutate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). „CSAT a fost convocat exclusiv pentru a analiza îngerinţele străine, nu pentru desfăşurarea campaniei. Aceste investigaţii complexe au necesitat câteva zile pentru a fi documentate şi analizate,” a afirmat Iohannis.
El a menţionat că serviciile de informaţii nu pot monitoriza politicienii sau campaniile electorale interne fără a încălca legislaţia, ceea ce complică procesul de identificare şi prevenire a influenţelor externe.
Întrebat despre măsurile care vor fi luate pentru a evita repetarea unor astfel de situaţii, preşedintele a declarat: „Lecţiile au fost învăţate, iar următoarele alegeri vor avea mai multă transparenţă. Sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă.”
Iohannis a subliniat că este nevoie de un cadru legislativ îmbunătăţit şi de o colaborare europeană mai solidă pentru a face faţă provocărilor cibernetice şi ingerinţelor străine.
De asemenea, preşedintele a evidenţiat importanţa unei dezbateri ample la nivelul Uniunii Europene pentru a găsi soluţii comune la aceste probleme complexe. „Nicio ţară nu poate rezolva singură aceste provocări,” a concluzionat Iohannis.
Şeful statului cheamă partidele la consultări „când va exista claritate în negocieri”
Întrebat când va chema partidele la consultări, Klaus Iohannis a răspuns: „Ştiţi bine că sunt negocieri în curs între partide, s-au declarat anumite lucruri, se pare că se lucrează pentru a forma o coaliţie pro-europeană, dar cum consultările sunt în fond, cele pe care le convoc la Cotroceni, o fază destul de formală, nu vreau să invit partidele doar să ne vedem”.
El a spus că va chema partidele când va exista un nume care să-i fie propus drept premier. „Vreau să invit partidele atunci când există o claritate în negocierile care se poartă, cel puţin în ce prieşete o persoană care să-mi fie propusă pentru poziţia de prim-ministru. Deci în momentul în care ne dăm seama că s-a ajuns în acea etapă voi convoca consultările”, a adăugat Kaus Iohannis.
Preşedinte a spus că ar fi bine ca aceste lucruri să se întâmple repede, „dar asta depinde de cum se negociază între partide”.
„Eu nici nu pot să plec. Dacă aş pleca, ar trebui să o fac prin demisie”
Klaus Iohannis a declarat că îşi susţine în continuare afirmaţia potrivit căreia va rămâne în funcţie până când va fi ales un nou preşedinte, în cadrul unei declaraţii de presă susţinute înaintea participării sale la Summitul UE-Balcanii de Vest de la Bruxelles.
Întrebat de un jurnalist dacă îşi susţine în continuare afirmaţia, Iohannis a spus: „Este foarte bine că vă întrebaţi acest lucru, pentru că am observat în spaţiu public fel şi fel de interpretări. Constituţia noastră în acest punct este foarte clară şi această situaţie este expres prevăzută în articolul 82 din Constituţie. Nu este, cumva, o ingerinţă din partea mea în treburile constituţionale, ci este articol de Constituţie. Mandatul preşedintelui se încheie în momentul în care preşedintele nou ales depune jurământul. Punct. Fără niciun fel de posibilitate de interpretare”.
El a adăugat că Curtea Constituţională nu i-a prelungit mandatul, cum „eronat vehiculează unii politicieni”, ci doar a subliniat că există acest articol şi că acesta se aplică. „Eu nici nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituţia îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Ori, să plec prin demisie, sigur, este posibil, dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă pentru un interes public, nu pentru interesul unui politician care vrea să se profileze împotriva mea. Aş face-o doar, repet, atunci când ar exista un interes public major, care altfel nu se poate rezolva”, a declarat Iohannis.
Preşedintele a mai spus că lucrurile sunt prevăzute clar în Constituţie, în ciuda faptului că „mulţi politicieni încearcă să vehiculeze aceste chestiuni în aşa fel încât să pară că ei sunt salvatorii naţiunii şi eu nu”.


























Comentarii