Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani, cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, a invitat publicul, pe data de 21 septembrie 2024, la câteva evenimente.
Expoziţia „De la Ipoteşti la Bistriţa”: Matei Eminescu în Fondul Documentar Ipoteşti. Vernisarea expoziţiei a avut loc în sala „Cristina Zarifopol” din incinta Bibliotecii Naţionale de Poezie „Mihai Eminescu”. Au fost expuse, pentru o zi, înscrisuri aparţinând lui Matei Eminescu sau care fac referire la acesta şi la familia Eminovici, cărţile poştale adresate de Matei lui Corneliu Botez, preşedintele Tribunalului Galaţi şi iniţiatorul alcătuirii volumului „Omagiu lui Mihail Eminescu la 20 de ani de la moarte (1909)”, prin care Matei transmite succint informaţii despre fraţii săi, inclusiv despre Mihai şi studiile sale primare; cartea de vizită trimisă „tânărului Relevici” în care îi solicită acestuia să trimită la Galaţi portretul Ralucăi Eminovici pentru reproducerea acestuia în „scrierea vieţii poetului”; scrisoarea Aglaiei către Matei; biletul de identitate însoţit de fotografie, emis de Ministerul de Războiu în 2 iunie 1912 şi altele.
Expoziţia „Memorialul Ipoteşti în imagini”. Vernisarea expoziţiei a avut loc în sala „Portaluri” din Muzeul tematic „Mihai Eminescu”. Expoziţia conţine lucrări de artă din patrimoniul Memorialului, în care sunt surprinse elemente ale peisajului ipoteştean. Parte din lucrări sunt semnate de Spiru Vergulescu, iar vizitatorii vor avea ocazia să testeze modul de funcţionare a codului QR care animă grafica, susţinută de desenele elevilor, participanţi la tabăra „Tabloul povesteşte”. Tabăra a fost organizată la Ipoteşti în cadrul proiectului cu acelaşi nume, finanţat prin AFCN.
Autoarea volumului, Ala Sainenco, urmăreşte, prin presa vremii, pornind de la anul 1919, ce s-a vrut a construi la Ipoteşti şi cum s-a realizat această dorinţă. Structurat în unsprezece paragrafe, care reprezintă, în fond, etape în reconceptualizarea casei de la Ipoteşti, volumul se deschide cu descrierea moşiei, aşa cum apare într-un act din 1890, transcris, păstrat la Arhivele Statului Botoşani şi în anunţul de vânzare din 1894, presupunând că în 6-10 ani, cât trecuseră de la moartea lui Gheorghe Eminovici, înfăţişarea ei nu se schimbase prea mult. Volumul se încheie cu proiectul propus pentru Ipoteşti de Petru Creţia. (C.P.)
Comentarii