Călătorind spre Premiile Eminescu. Teiul de Aur şi Teiul de Argint în cel de-al XXIII-lea an al existenţei lor, din care ultimii trei sub egida Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, mireasma de miere şi de poezie a aerului devine mai pregnantă, emoţionând-o pe artista plastică Lucia Puşcaşu ca întotdeauna când se întoarce pe meleagurile natale şi încurajând amintirile pictorului Mihail Gavril să coboare în adolescenţă, la anul gimnazist la Arte din acest oraş, prin excelenţă al lui Eminescu, în care a supravieţuit cutremurului, aşa cum numai cu o seară înainte a rămas deasupra puhoiului de gheaţă care s-a abătut asupra capitalei ţinutului în care a venit pe lume, în care a expus la început de carieră şi în care îi place să-şi primească prietenii cu mere ca în alte vremi, adică Fălticeni. Profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, sireteanul Niculai Moroşan are un reluat cuvânt de laudă pentru activitatea culturală şi pentru instituţiile culturale botoşănene şi un suspin, pe care îl înţeleg atât de bine, de profund regret: vor fi îndată douăzeci de ani de când Suceava a lăsat să moară „Voroneţiana” şi nu a reuşit să construiască mult visatul Muzeu de Artă al Bucovinei, în care doi din întâii doritori să-l înnobileze cu donaţii din creaţia lor, cunoscuţii artişti Vígh István şi Marin Gherasim au plecat la Domnul.
Prima persoană care ne întâmpină în frumoasa clădire a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, fost sediu de bancă, primeşte cu uimire informaţia Nicolai Moroşan, obişnuit în ultimele decenii, spune, doar cu schimbări în sens invers, este chiar fondatoarea Premiilor, Elena Condrei, scriitoare, editoare şi mai ales autoare de fapte de cultură sub egida Asociaţiei pe care o conduce, „Geea”. Acum, de pildă, este prinsă în pregătirea unei ediţii completate a cărţii pe care a realizat-o mergând în anul 2000 în pelerinaj la Locurile Sfinte într-un grup ales, în frunte cu neuitatul episcop-vicar Gherasim Putneanul, dar şi în realizarea unui cabinet de numismatică şi filatelie la Biblioteca Judeţeană Craiova. Dealtminteri, câţiva dintre intelectualii cu care colaborează obişnuit se şi află în sala de lectură şi ne bucurăm să ne revedem cu Mihai Cornaci, consilier al Societăţii Numismatice Române, Doru Mihai Gaftoneanu, preşedinte al Societăţii Culturale „Steaua Nordului” Botoşani, istoricul Gheorghe Median, Doru Pogoreanu, director al Edituri Prospexi Dorohoi. Bucuria se împarte şi sporeşte la reîntâlnirea cu laureaţi ai Teilor, poeta şi eminescologul Lucia Olaru Nenati, prozatorul Ioan Ţicalo, poeta Mihaela Grădinariu, cu soţul, pr. Stelian Grădinariu, din Râşca, scriitoarea şi publicista Maria Toacă, preşedinta Societăţii Doamnelor Române din Cernăuţi, venită cu prietenii săi, Carolina Jitaru şi soţii Marina şi Nicolae Şapcă.
În deschiderea festivităţii decernării Teilor Eminescieni, floare aparte dintr-un buchet de manifestări în întâmpinarea comemorării zilei de 15 iunie, Ersilia Iacob, managerul instituţiei, vorbeşte despre bibliotecă nu doar loc al întâlnirii cărţilor cu cititorii, ci şi spaţiu al încurajării creativităţii, al coeziunii sociale, al aprecierii colectivităţii, dând citire astfel unui veritabil elogiu al bibliotecii şi bibliotecarului, pe care gândul la Eminescu bibliotecar îl face şi mai luminos. După care, Traian Apetrei, legat mulţi ani din viaţă de pasiunea pentru teatru a lui Eminescu, moderatorul en titre al acestor festivităţi, de neînchipuit fără meditaţiile şi comentariile sale, acum axate pe tema continuităţii benefice, îi dă cuvântul Elenei Condrei. Doamna Teilor vorbeşte de galaxiile celor peste 200 de laureaţi din lumea întreagă, una aici, pe pământ, şi alta în tăriile celeste, în care a urcat acum câteva zile şi acad. Alexandrina Cernov, pentru care toţi participanţii păstrează un moment de reculegere.
Apoi este reamintit juriul Premiilor (tradiţional pentru Literatură, Arte vizuale, Colecţii şi colecţionari, cu unele premii speciale la o ediţie sau alta) – acad. Mihai Cimpoi, preşedinte de onoare, criticul literar, eminescologul Nicolae Georgescu, preşedinte, artista plastică Lucia Puşcaşu, Ersilia Iacob, managerul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, Mihai Cornaci, consilier al Societăţii Numismatice Române, şi Elena Condrei, preşedinte-fondator al Teilor Eminescieni – şi se începe înmânarea premiilor ediţiei 2024 de către Elena Condrei, Lucia Puşcaşu şi Ersilia Iacob.
Cu o laudatio rostită de semnatara acestor rânduri – „Poeta Mihaela Grădinariu este cel mai frumos şi cel mai înalt crin pe care până acum secolul XXI l-a sădit în vestita grădină literară a Fălticenilor. Ca să-i înnoiască lumina, ca să se vadă iar de departe”, la secţiunea Literatură, Mihaela Grădinariu este distinsă cu Teiul de Aur „pentru valoarea literară şi spirituală a scrisului său”. Cu un cuvânt de mulţumire adresat juriului, „Poeţii nu scriu pentru premii, dar se bucură când le primesc”, Mihaela Grădinariu ne dăruieşte un poem din noua, tulburătoarea sa carte „Vindecă-mă, moarte, de viaţă, cu un poem” (Editura Junimea, 2023): „Dumnezeu este Dom-nul/ şi S-au arătat nouă…/ Dar vouă? Strigă aripile,/ dar vouă?…” Cu o laudatio de Maria Toacă, poetul Nicolae Şapcă, vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” Cernăuţi, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi şi director al săptămânalului „Monitorul bucovinean”, primeşte la aceeaşi secţiune, Literatură, Premiul Eminescu „Teiul de Argint” „pentru promovarea operei eminesciene şi a patrimoniului cultural românesc”. Poetul îşi exprimă bucuria nu doar într-un cald cuvânt de mulţumire, ci şi cu „Sonetul clopotarului” din cartea sa, „Pe creste de cuvinte. Sonete”, Editura Druk Art, Cernăuţi, 2023.
La secţiunea Arte vizuale, amândouă laudatio sunt rostite de Lucia Puşcaşu, cu accent pe bogata biografie artistică şi pe ceea ce este special în creaţia şi activitatea laureaţilor. Aşadar, Premiul Eminescu „Teiul de Aur” îi este înmânat pictorului Mihai Gavril, născut în Hârtop – Suceava, cu o bună parte a operei sale legate de Antileştii Fălticeniului, dar stabilit în Bucureşti şi cu expoziţii în multe ţări, „pentru complexitatea compoziţiei artistice şi promovarea artei plastice româneşti în lume”. Premiul Eminescu „Teiul de Argint” îi revine pictorului şi profesorului Niculai Moroşan „pentru acurateţea compunerii spaţiilor plastice şi pentru mesajele transmise prin diversitatea tematică”.
La cele două secţiuni speciale ale ediţiei, Biblioteconomie şi Muzică, premiile sunt înmânate de Ersilia Iacob. Cu o laudatio aparţinându-i Elenei Condrei, care îi scoate în evidenţă preocupările de cercetător, Premiul Eminescu „Teiul de Aur” îi este decernat bibliotecarei Luminiţa Anisia, de la Biblioteca Municipală Dorohoi, „pentru implicarea activă în diversificarea serviciilor de bibliotecă şi editarea volumului «Bibliotecile Dorohoiului. Monografie»” (Editura Prospexi, Dorohoi, 2023). Cu o cale lungă străbătută împreună cu cărţile şi cântecele lor printre românii din nordul Bucovinei, o vibrantă laudatio este rostită de Maria Toacă la decernarea Premiului Eminescu „Teiul de Argint”, cântăreţei, compozitoarei, jurnalistei (la Radio Ucraina Internaţional – Secţia Română) Carolina Jitaru „pentru componistică, interpretarea poemelor eminesciene şi promovarea poeziei româneşti în nordul Bucovinei”. Gratitudinea Carolinei Jitaru se exprimă spre bucuria publicului în interpretarea unei compoziţii recente, pe versuri de Nicolae Şapcă.
Deşi sunt colecţii şi colecţionari în stadii avansate spre Teii Eminescieni, apreciază Mihai Cornaci, anul acesta nu se acordă premii în domeniu, domnia sa hotărând în schimb, şi sub trăirea afectivă specială a acelui înscris eminescian, „Eu sunt născut în Bucovina, tată-meu este bucovinean” (rostit simultan, lângă mine, după prima silabă, şi de Lucia Olaru Nenati), să dăruiască scriitoarelor şi publicistelor Maria Toacă din Cernăuţi şi Doina Cernica din Suceava, adică din Bucovina întreagă, pentru solidaritatea cu Premiile Eminescu de la Botoşani, preţiosul său volum („depăşeşte o teză de doctorat” – Elena Condrei) „Omagiu Poetului.Contribuţii botoşănene. Album-catalog 1850-2022 de Mihai C.V. Cornaci” (Editura Geea, Botoşani, 2024), realizat cu implicarea unui nume de asemenea cunoscut în lumea numismaticii, Cristina C. Cornaci, laureată în anul 2021 a Teiului de Argint. Plăcut surprinse, îi mulţumim din inimă acestui avizat şi exigent membru al juriului, o prezenţă importantă în istoria numismaticii româneşti din ultima jumătate de secol şi, desigur, a Teilor.
Dar se cuvine să mai amintesc diploma înmânată artistului fotograf Ovidiu Bahnă şi cele aproximativ 30 de diplome şi plachete acordate de Ersilia Iacob, managerul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, membrilor echipei sale, însoţite de aplauze şi cu, din nou, bucuria gândului la Eminescu bibliotecarul. Şi, cât o distincţie, cărţile primite de la autori, pe lângă cele deja amintite, „Pământul – casa iubirii” de Ioan Ţicalo, Editura Junimea, Iaşi, 2023, şi „Încercări, trăiri, emoţii…” de Gabriel Balaşa, Botoşani, 2023.
Festivitatea se încheie, emoţionant nu doar pentru bucovinenii din sală, cu interpretarea de către Carolina Jitaru a compoziţiei sale „Poem bucovinean” pe versuri de Grigore Bostan.
După o fotografie pe treptele Bibliotecii, câţiva dintre noi mergem la Biserica Uspenia, biserica botezului Poetului Naţional. Şi apoi, mai departe, la impresionantul Grup statuar „Compania de mitraliere Maior Ignat în atac” al sculptorului Horia Miclescu, monument al jertfei româneşti în Primul Război Mondial şi al Unirii, întâlnire mişcătoare pentru mine, şi fiindcă se petrece în ajunul Înălţării, al Zilei Eroilor, în care an de an sunt prezentă la sfinţirea mormintelor Părinţilor mei, Veterani de Război. Acolo, lângă soclul monumentului, încercând să-l vedem cât mai bine în lumina în care este scăldat de aproape un veac, ne descoperă, oaspeţi ai oraşului, o doamnă de la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Botoşani, care se apropie de noi şi ne dăruieşte câte un mic album „Botoşani”, cu imaginea grupului statuar pe copertă şi cu aceea a unei clădiri reprezentative pentru istoria oraşului. O fotografie cu Tricolorul la fiecare balcon, cum ni se arată aievea şi acum, în vreme ce în inimi răsună ecou: „Trăiască naţia! Sus cu dânsa!” Şi cu un pui de tei la marginea trotuarului, crezând cu tărie că va creşte în pace până la mierea florilor, până la flamura sa de mătase. Până la înţelesul său deopotrivă ocrotitor şi însufleţitor.
Comentarii