Candidatul fără armă

De-acum este clar: K.W. Iohannis candidează la şefia NATO! Şi se poate presupune că ştie precis de ce îşi asumă o asemenea misiune (cea de candidat), dincolo de clevetirile răutăcioase cum că i-ar fi necesară în situaţia în care urmează a rămâne fără slujbă de şef de stat, să candideze pentru primar la Sibiu nu poate anul ăsta, iar mai departe cea de director de liceu i-ar fi de tot neînsemnată… Din nefericire pentru Domnia Sa şi pentru noi (care-l susţinem începând cu Marcel Ciolacu), contracandidatul este premierul Ţărilor de Jos care, potrivit Reuters, e deja luat în braţe de 20 de state NATO din totalul de 31, printre care SUA (amintiţi-vă declaraţiile despre NATO ale candidaţilor Biden şi Trump!), Marea Britanie, Germania şi Franţa. Dar cu asta n-am spus chiar totul, România fiind vecină cu războiul dintre Rusia şi Ucraina, nu Olanda… Să mai aşezăm în context şi povestea candidatului Piedone care, recent inclus într-un sondaj pe Bucureşti cu privire la potenţiali candidaţi de primar, ar fi ieşit, din poziţie de sparring partener, tocmai pe primul loc. Şi să mai punem în context faptul că, până de curând, ştirile strecurate către noi despre alegerile prezidențiale din Rusia ocultau informaţia cum că ţarul (chiar) ar fi având şi contracandidaţi, ele deja dându-l drept ţar pe veci. Ecuaţie (complicată?) din care s-ar putea pricepe (şi) că, de fapt, K.W. Iohannis ar avea intenţie pentru vârful NATO (doar) ca să aibă premierul Olandei (un) contracandidat, într-un ipocrit joc de-a democraţia. Dacă fi-va tocmai aşa…, până şi asta-i misiune importantă, nicidecum „de sacrificiu”. În filmele de pe vremuri, Piedone era „comisarul fără armă”. (L.D. CLEMENT P.S. – Şi noi, aşadar, cu mâinile goale, sentimental îl susţinem pe-al nostru KWI în filmul candidaturii, pe care-l vom urmări până la fine, cu sufletul la gură!!!)