Politica confesională a Habsburgilor în Bucovina. Partea a treia

Istoricul Nicolae Iorga descrie începutul reformei religioase în Bucovina austriacă drept un dualism ierarhic: – „La început, partea înstrăinată a Moldovei păstră vechea ei alcătuire bisericească, dichiul împlinind şi funcţii episcopale, fără a fi împiedicat de nimeni, iar grija arhierească asupra târgurilor şi a satelor având-o Dosoftei Herăscu, episcopul de Rădăuţi, care nu se crezuse îndatorit a rămâne în Moldova turcească” (Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii bisericeşti în Bucovina, vol. II, p.157).

Plecând de la realitatea etnico-confesională menţionată mai sus, cu o populaţie majoritar românească /„moldovenească” de 77,35%, de confesiune ortodoxă, şi cu o biserică „greco-schismatică” dominantă, dar fără o organizare unitară, în care clerul de rang înalt sau mai mic nu avea studii sau cunoştinţe ştiinţifice avansate, cunoscând doar scrisul şi cititul în limba ţării, şi cu mai mult de jumătate din provincie ce aparţinea de Mitropolia Moldovei, singura autoritate administrativă asupra bunurilor sale din Bucovina, politica confesională habsburgică, iosefinist-reformistă s-a extins lent, cu precauţie, în funcţie de dinamica geo-politică regională, europeană şi internă dar şi de dinamica demografică.

  1. Cronologia eliminării dualismului ierarhic. Conţine în esenţă reformarea şi reglementarea vieţii bisericeşti, în urma raporturilor înaintate către împărat de generalul-maior Karl baron de Enzenberg şi de boierul Vasile Balş:

> Mitropolitul Gavriil Calimachi al Moldovei, la 24 aprilie 1781, transferă jurisdicţia sa din Bucovina pe seama episcopului Dosoftei Herescu;

> În iunie 1781 este emis ordinul imperial de suprimare a legăturilor clerului bucovinean cu Mitropolia Moldovei şi de trecere a jurisdicţiei acesteia asupra episcopului de Rădăuţi; tot acum este emis ordinul de suprimare a jurisdicţiei spirituale a episcopului din Anatolia asupra armenilor din Bucovina;

> August 1781, este înfiinţată episcopia districtului Bucovina şi un consistoriu episcopal;

> 12 septembrie 1781, este emisă Patenta imperială de numire a episcopului Dosoftei de Rădăuţi în funcţia episcop exempt greco-neunit (ortodox) al Bucovinei;

> 10 februarie 1782, Cernăuţi, are loc solemnitatea instalării episcopului Dosoftei în scaunul de episcop al districtului Bucovina, cu titulatura de Dosotheus exemptus episcopus Bucoviniensis;

> Publicarea la 7 aprilie 1782, în Bucovina, a Patentei de Toleranţă confesională din octombrie 1781;

> 31 octombrie 1782, este înfiinţat Consistoriul episcopal al Bucovinei, format din episcop, doi clerici şi doi laici, fiecare cu responsabilitate asupra câte unui sfert din suprafaţa Bucovinei, în plan dogmatic, disciplinar, juridic şi economic, punând în subordinea şi administrarea lui toate proprietăţile bisericeşti din Bucovina şi să ia în evidenţă veniturile, proprietăţile şi toate cheltuielile mănăstirilor şi a preoţilor, reglementând şi viaţa clericală;

> 5 iulie 1783, este emisă patenta imperială de punere a Episcopiei Bucovinei sub jurisdicţia Mitropoliei sârbeşti de la Carloviţ, conform canoanelor bisericeşti ortodoxe, aidoma bisericii ortodoxe din Transilvania, doar în chestiunile dogmatice şi curat spirituale; mitropolitul neavând valoarea de şef suprem al naţiunii, şi atât lui cât şi episcopului le era interzis să se amestece în treburi politice; astfel se prevenea un posibil amestec al Rusiei ortodoxe în viaţa ortodocşilor din Austria;

> Martie 1784, are loc secularizarea mănăstirilor: reducerea numărului mănăstirilor şi a schiturilor de la 23 la 3 şi anume: Putna, Suceviţa şi Dragomirna – cu extensia ei canonică/metoc mănăstirea Sf. Ioan cel nou de la Suceava, precum şi limitarea numărului de călugări la câte 25 se fiecare, pe motiv că nu au depus o activitate profitabilă societăţii, neîntreţinând şcoli şi spitale;

> Preluarea tuturor bunurilor bisericeşti, episcopale şi mănăstireşti şi reunirea lor într-un Fond bisericesc greco-oriental, neunit, al Bucovinei, sub administrarea Consistoriului şi a autorităţii imperiale, Fond ce a devenit cel mai mare proprietar funciar din provincie;

> Protestul egumenilor Putnei, Suceviţei, Voroneţului, Dragomirnei şi Solcăi faţă de reforma secularizării, cu ameninţarea emigrării dimpreună cu toţi monahii, „din ţara împăratului, cu voinţa şi prin ştirea cinstitei administraţii”, cu tot cu obiectele de cult şi cu tot avutul lor mobil; protestul a rămas fără răspuns, însă egumenii şi monahii mănăstirile desfiinţate li s-au dat voie să plece individual în Moldova (precum celebrul caz al stareţului Dragomirnei, sfântul Paisie Velicicovschi care a fost urmat de 350 de monahi, apoi şi de alţii treptat);

> 26 aprilie 1786, este elaborat Regulamentul administraţiei bisericeşti, conceput în mod esenţial de boierul Vasile Balş;

  1. Prevederile Regulamentului administraţiei bisericeşti. Acest document fundamental a stat la baza organizării şi funcţionării bisericii ortodoxe din Bucovina, cu unele modificări neînsemnate din secolul al XIX-lea până la 1918 şi chiar până în perioada interbelică:

> În fruntea bisericii era episcopul, numit direct de împărat, în calitatea acestuia de patron al bisericii ortodoxe din Bucovina; treburile eparhiale reveneau Consistoriului; bisericile mănăstirilor desfiinţate au devenit biserici de mir;

 > Episcopia era împărţită în şase decanate (protopopiate) conduse de protopopi, ce erau numiţi de episcop din rândul parohilor din protopopiat: Cernăuţi cu 31 de parohii, Ceremuş cu 34, Nistru cu 24, Berhomet cu 29, Vicov cu 37 şi Suceava cu 31 de parohii; numărul parohiilor a fost redus de la 239, deşi el putea creşte în funcţie creşterea populaţiei; era stabilit un preot pentru 150 de case existente, doi preoţi până la 250 de case şi trei peste 300 de case;

> În fiecare parohie era prevăzută înfiinţarea unei şcoli primare (rurală sau trivială), sub îndrumarea parohului, iar la sediile protopopiatelor câte o şcoală urbană, iar protopopii deţineau dreptul de control şcolar; fiecare parohie avea patronul ei, de regulă proprietarul moşiei pe care se afla biserica şi satul, iar în lipsa acestuia era recunoscut şeful administraţiei ţării; patronul avea anumite obligaţii materiale faţă de biserica din satul său, fiind consultat cu ocazia numirii unui nou preot sătesc; la biserica fostei mănăstiri Sf. Ilie s-a înfiinţat o şcoală teologică;

 > Preotul trebuia să aibă minimum 25 de ani, să fi urmat o şcoală normală şi apoi seminarul, în care să fi dobândit cunoştinţe umaniste, filosofice şi teologice, să fie educator moral-religios şi civic al poporului, colaborator activ al statului, să ţină la zi condicile de naşteri, căsători şi decese, precum şi conscripţiile şcolare şi ale tuturor locuitorilor; activitatea de cancelarie parohială era strict controlată de Consistoriu, prin protopopi şi autorităţile politico-administrative;

> Clerul era remunerat din veniturile Fondului bisericesc şi parohiile primeau o sesie de 44 de iugăre de pământ, cu scutire de impozit; limba oficială a eparhiei era cea română, în care se oficiau şi slujbele religioase; corespondenţa oficială cu autorităţile se făcea în limba germană;

 > Veniturile rezultate din averea Fondului bisericesc erau folosite pentru întreţinerea clerului şi pentru şcoală, ca şi pentru „prosperarea umanităţii”.

De asemenea, între moartea episcopului Dosoftei Herescu în anul 1789 şi a împăratului Josif al II-lea în 1790, se individualizează o perioadă crucială şi salvatoare pentru primul deceniu şi jumătate de ocupaţie austriacă în Bucovina: Biserica ortodoxă a Bucovinei, nobilimea românească şi ataşamentul ţăranilor români faţă de sistemul de valori tradiţionale, identitare ortodoxe, s-au regăsit ca reacţie faţă reformele secularizante şi au condus la naşterea ideii naţionale româneşti moderne, la fel ca în Transilvania, Banat şi Maramureş. (Va urma.)

 Pr. prof. MIRCEA BEJENAR

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI