Miercuri, 14 februarie, începând cu ora 11, în Amfiteatrul Colegiului Naţional „Nicu Gane”, Asociaţia „Fălticeni Cultural” şi Colegiul Naţional „Nicu Gane” organizează un simpozion dedicat folcloristului, etnografului, scriitorului, istoricului Artur Gorovei, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la naştere.
Arthur Gorovei a fost folclorist, etnograf, membru de onoare al Academiei Române. Şi-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere, pe care le-a valorificat în volume de referinţă.
Arthur Gorovei s-a născut pe 19 februarie 1864 la Fălticeni, pe linie maternă înrudindu-se cu Nicolae Gane (despre care va lăsa preţioase amintiri), mama scriitorului moldovean fiind sora cu bunica folcloristului. Începe şcoala primară la Rădăuţi (1872), urmând din 1973 clasele primare şi gimnaziul la Fălticeni, apoi la Iaşi pe cele liceale şi universitare de drept la Bucureşti (1886 – l887) şi Iaşi (1877 – l889), fiind licenţiat în drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în 1890. În 1899, a fost ales vicepreşedinte al Societăţii Americane de Folclor din Chicago. A fost magistrat până în 1903, apoi practică meseria de avocat la Fălticeni. A fost prefect al judeţului Suceava, inspector agricol (1909-1911) şi primar, în două rânduri, al oraşului Fălticeni. A fost ales membru corespondent al Academiei Române (1915) şi a fost membru al Societăţii de Etnografie din Cluj, al Societăţii de Geografie din Bucureşti, al Societăţii Tradiţiilor Populare din Paris, al Asociaţiei Internaţionale de Folclor şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cernăuţi.
Prima revistă românească de folclor, „Şezătoarea”
Artur Gorovei a abordat întreaga gamă a genurilor literare, manifestându-se, mai întâii ca poet, în 1884, când publică mai multe articole, poezii, ghicitori în „Revista populară”, apoi ca prozator şi istoric, apartenenţa sa la cercul literar al lui Nicolae Beldiceanu spunându-şi cuvântul.
În perioada când era judecător la Broşteni (din 1891), îl întâlneşte pe învăţătorul Mihai Lupescu, fost coleg de şcoală, şi împreună vor pune la cale apariţia primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (Fălticeni 1892-1929). Lui i se datorează şi întocmirea lucrării „Instrucţiuni şi chestionar pentru culegerea materialului de folclor”, dar şi a unor monografii ale oraşelor Rădăuţi şi Botoşani. A contribuit, alături de Mihail Sadoveanu şi Nicolae Stoleriu, la înfiinţarea publicaţiei „Răvaşul poporului”.
A fost una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti. Şi-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat în volume de referinţă. În 1898 publică culegerea „Cimiliturile românilor”, cel dintâi corpus de texte al acestei specii, apoi „Datinile noastre de naştere” (1909), „Datinile noastre de nuntă” (1910), „Credinţi şi superstiţii ale poporului român” (1915), „Descîntecele românilor” (1931), „Noţiuni de folclor” (1933), „Ouăle de Paşti” (1937).
Colaborări cu publicaţii de prestigiu
Artur Gorovei a colaborat cu publicaţii importante cum ar fi: Anuarul Arhivei de Folclor, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Analele Academiei Române, Arhiva românească, Arhivele Olteniei, Buletinul „Mihai Eminescu”, Calendarul revistei „Ion Creangă”, Cetatea Moldovei, Convorbiri literare, Cuget clar, Drepturile omului, Ecoul săptămânii, Etudes balkaniques, Făt-Frumos, Gazeta săteanului, Izvoraşul, Însemnări literare, Junimea literară, Lumea, Lupta literară, Noua revistă română, Opinia, Pagini literare, Revista Fundaţiilor Regale, Revista literară, Românul, Scrisul nostru din Bârlad, Viaţa Românească etc. În cadrul Cercului literar din Iaşi, condus de poetul şi arheologul fălticenean Nicolae Beldiceanu, l-a cunoscut pe Ion Creangă.
La simpozion vor avea intervenţii scriitorul Grigore Ilisei, prof. dr. Codrin Benţa, prof. Eleonora Bulboacă, pr. Vasile-Liviu Mihăilă, muzeograf Marcel Lutic, prof. Neculai Sturzu.
Printre temele simpozionului „Artur Gorovei –160 de ani de la naştere” se numără: „Artur Gorovei – personalitate complexă”, „Şezătoarea”, „Etnograful”, „Donaţie valoroasă”, „Mari prieteni ai cărturarului”, „Apariţie recentă la Editura «Junimea»”, „Romancierul Artur Gorovei”.
Comentarii