În ultimele şedinţe ale pieţei valutare se observă o tendinţă de apropiere a cursului euro de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în data de 19 mai 2023.
La această evoluţie contribuie revenirea cererii de monedă americană, investitorii anticipând întârzierea momentului în care Rezerva Federală va decide o primă tăiere a dobânzii de politică monetară din Statele Unite.
Pe plan local, leul este afectat de situaţia socială încordată, la care contribuie protestul transportatorilor şi fermierilor, dar şi de adâncirea deficitelor de cont curent şi comercial, în timp ce economia românească nu mai este la fel de performantă.
Ultimul raport al Băncii Mondiale (Perspective Economice Globale) anticipează o încetinire a economiei româneşti, faţă de previziunile anterioare, la 3,3% la sfârşitul acestui an, în timp ce pentru 2025 se anticipează un avans de 3,8%.
Pe acest fond cursul euro a crescut de la 4,9736 lei, la începutul săptămânii, la 4,9769 lei, la sfârşitul ei, în timp ce cotaţiile din piaţă au urcat la 4,973 – 4,978 lei.
Pentru a menţine o cerere de lei constantă, BNR a decis recent să menţină rata de politică monetară la 7%, valoare stabilită în ianuarie trecut.
Ciclul de scădere a indicilor ROBOR s-a întrerupt joi, odată cu apropierea de data de 25 ale lunii, când companiile îşi achită taxele şi impozitele la bugetul de stat, iar cererea de lei se majorează.
La sfârşitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.
Pe de altă parte, Trezoreria a atras din piaţă prin împrumuturi o parte din excesul de lei. Săptămâna trecută, Finanţele au atras 2,65 miliarde lei, care ridică la peste 7,7 miliarde lei totalul volumul împrumutat de la începutul anului.
Statul s-a împrumutat joi cu 900,3 milioane lei, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, scadente în ianuarie 2025, care avut o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,01%.
Euro a avut o evoluţie descendentă, de la 1,0968 dolari, la începutul perioadei analizate, la 1,0846 – 1,0907 dolari, la finalul ei, când piaţa americană s-a închis la 1,0897 dolari. Pe plan local, cursul monedei americane a crescut de la 4,5481 la 4,5762 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5735 lei.
Preţul gramului de aur a crescut vineri la 298,5646 lei, mai mult cu 3 lei faţă de şedinţa precedentă, după ce metalul galben a crescut la 2.021 – 2.038 dolari/uncie.
Bitcoin a dovedit, o dată în plus, că este un activ speculativ. Criptomoneda a crescut la aproape 50.000 dolari, în data de 11 ianuarie, atunci când SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) a aprobat înfiinţarea a 10 ETF-uri bazate pe bitcoin. Vineri ea a scăzut la circa 40.000 dolari, iar la sfârşitul săptămânii fluctua între 41.448 şi 41.752 dolari. Ethereum a avut o mişcare asemănătoare şi se tranzacţiona în culoarul 2.459 – 2.490 dolari, chiar dacă piaţa mizează pe apariţia unor ETF-uri bazate pe această monedă digitală.
Analiza cuprinde perioada 15 – 19 ianuarie.
Comentarii