Institutul „Bucovina” Rădăuţi, 5-6 octombrie 2023
Ajunsă la cea de-a XXXI-a ediţie, Sesiunea anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului Naţional „Bucovina” al Academiei Române a îmbrăcat, din nou, forma unei conferinţe internaţionale, aducând împreună profesori universitari şi cercetători, specialişti din domeniul istoriei şi filologi, etnologi şi etnografi, sociologi, muzeografi şi bibliografi din România, Ucraina şi Polonia.
Manifestarea din 5 şi 6 octombrie 2023 – pusă sub semnul culturii şi spiritualităţii europene – a reiterat atât importanţa valorizării şi valorificării patrimoniului material şi spiritual al Bucovinei, cât şi necesitatea întoarcerii la sursa documentară, ca fundament al cercetării ştiinţifice.
Participanţii au avut ocazia să audieze lucrările celor 44 de contributori, grupaţi în 8 secţiuni care, deşi generoase prin structura lor tematică, s-au axat pe izvoare şi mărturii documentare despre Bucovina şi personalităţile ei, fără a trece în plan secund dilemele metodologice şi istoriografice care concură la lărgirea şi îmbogăţirea câmpului cunoaşterii. O parte dintre comunicări a adus în centrul atenţiei viaţa şi activitatea unor personaje istorice ale căror nume – unele notorii, altele mai puţin familiare publicului larg – se leagă de trecutul Bucovinei: Iacob Putneanu, Viktor Umlauff von Frankwell, Grigoriy Kupchanko, Dimitrie Onciul, Alfred Kohlruss şi Alois Lebouton (Mihai-Ştefan Ceauşu, Rodica Jugrin, Ilie Molea¸ Oleksandr Dobrzhansky), iar o altă parte s-a referit la lectura înţeleasă în cheie istorică (Marian Olaru, Ion Lihaciu, Dinu Balan, Ştefan Purici, Maria Epatov, Gina Puică, Elena Pintilei, Aurel Prepeliuc, Elena Pascaniuc, Alis Niculică, Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Ihor Piddubnyi, Alexandru–Ovidiu Vintilă, Lăcrimioara Avasiloaie, Ion Filipciuc). Alte câteva referate au vizat aspecte demografice, de habitat şi de istorie economică şi socială, în diversele ei segmente cronologice (Bogdan Niculică, Constantin Ungureanu, Liviu-George Maha, Ioan-Gabriel Chiraş, Arcadie M. Bodale, Ovidiu Bâtă, Harieta Sabol, Hanna Skoreyko, Radu Florian Bruja, Nicolae-Emilian Dranca, Cezar-Călin Ciorteanu), iar temele de istorie instituţională, culturală şi de valorificare a patrimoniului au fost abordate de Simona Teodora Ienache, Mălina Aniţoaei, Justinian-Remus Cojocar, Mircea Bejenar, Elena Firea, Ewa Kocój, Magdalena Pokrzynska, Helena Krasowska. Cercetători din România şi Ucraina au avut posibilitatea de a împărtaşi reflecţiile lor istoriografice asupra unui discutabil şi disputabil model identitare şi istoric (Carol Mohr, Volodymyr Fisanov, Serhii Hakman), dar şi de a analiza problematica şi mecanismele care caracterizează perioada actuală, de criză umanitară şi război (Marin Gherman, Liubov Melnychuk, Natalia Nachaeva-Yuriychuk).
Cele două cărţi lansate în cadrul evenimentului (Mircea A. Diaconu, Ciprian Porumbescu. În marginea imperiului, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, 2023 şi Nicolae-Emilian Dranca, Religiile politice în secolul XX. De ce au plecat etnicii germani din Bucovina? Drepturi, doctrine, deziluzii, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, 2023) au venit ca o demonstraţie suplimentară în probarea recuperării trecutului prin evenimente şi uneori momente aparent marginale pentru o „Istorie mare”, dar esenţiale în înţelegerea „a ceea ce a fost, aşa cum a fost”, după cum mărturisea unul dintre autori (Mircea A. Diaconu). În acelaşi spirit s-a înscris atât vernisarea expoziţiei „Satul bucovinean – de la autenticul arhitectural la brandul turistic” (realizată în cadrul proiectului „PORT Cultural. PORTofoliu de instrumente inovative pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale cu potenţial turistic prin valorificarea elementelor de patrimoniu şi identitate culturală”), cât şi „Semnalul editorial” care le-a rezumat participanţilor la conferinţă conţinutul celor două numere ale „Analelor Bucovinei”, publicaţie devenită de interes internaţional prin tematica abordată şi calitatea materialelor ştiinţifice.
Cum, de la bun început, membrii Institutului Naţional „Bucovina” din Rădăuţi şi-au asumat sarcina organizării şi dezvoltării unui cadru optim de expunere a rezultatelor cercetării ştiinţifice, facilitând schimbul de idei şi opinii, liber şi constructiv, manifestarea de la începutul lunii octombrie 2023 a oferit, din nou, ocazia cunoaşterii interpretativ-documentare a istoriei Bucovinei (şi nu numai), în multiplele şi incitantele ei ipostaze.
HARIETA SABOL
Comentarii