Vesel ești de neînvins

Invidiosul român nu citeşte mai mult, nu se informează la surse credibile şi nu caută să se apropie de cel invidiat pentru a înţelege sau aprecia sau nu! Nu!! El caută slăbiciuni omeneşti şi gafe inerente fiecărui cetăţean implicat, în condiţiile în care aproape toţi stau pe „margine”. Asta dovedeşte absolut clar că cel invidiat „lasă ceva în urmă” sau a ieşit în evidenţă printr-o acţiune ce-l detaşează de băltirea generală. Este ponegrit şi „se trage de el” pentru a fi integrat în masa amorfă „a celor care nu cuvântă” şi doar simulează munca. Această atitudine faţă de cel deosebit şi invidiat se manifestă în toate domeniile, dar e mult mai vizibilă în viaţa publică (politică, administrativă, diplomatică, sistem educaţional sau în cultură).

Invidia nătângă şi ponegrirea celui invidiat a fost în toată istoria omenirii, dar a devenit „politică de stat” în regimurile totalitare. Dictaturile nu pot asigura dezvoltarea economico-sociale, bunăstarea populaţiei şi o viaţă fără ameninţarea cu represiunea la cel mai mic protest. Nu le pot asigura concomitent! O spun pentru cei care vor da ca exemplu China cu progresul ei economic fantastic. Campania antidemocratică este un punct central a propagandei Partidului Comunist Chinez, iar cetăţeanul mediu invidiază viaţa din Vest, cu toate problemele sale.

În România socialistă toţi cetăţenii (inclusiv activişti PCR) priveau cu jind viaţa din Occident, ascultau muzica rock, adoptau comportamentul de afară (inclusiv englezisme) şi aveau o poziţie socială peste medie dacă se „îmbrăcau din pachet” (cu haine primite din Vest). S-a acreditat la noi, dar şi în tot lagărul socialist din Est, ideea că piesele pop şi blue-jeans au învins comunismul şi nu forţele militare. Parţial adevărat şi sună frumos! Performanţele economico-sociale şi libertatea individuală au contribuit hotărâtor la câştigarea Războiul Rece de către democraţiile occidentale.

În zilele noastre invidia este generală! Sunt invidiaţi cei cu bani, mai ales dacă au fost obţinuţi prin „şmecherii”; sunt priviţi cu jind cei ce câştig foarte mult şi nu muncesc (politicieni, şefi în administraţie şi companiile de stat); cei ce au beneficiat de nepotism sunt consideraţi fericiţi; hoarda celor cu indemnizaţii mai mari decât în Germania, dar şi cei care încasează pensii speciale. Astfel s-a format (dar a şi continuat „morala socialistă”) mentalul colectiv în toată România după 1990. În esenţă înjurăm profitorii şi ne-ar plăcea să le luăm locul!!

Nu sunt invidiaţi cei care au dobândit educaţie de nivel mondial „fac pe deştepţii, nu sunt de-ai noştri!”), profesioniştii excepţionali (cât de cunoscuţi sunt Daniel Dineş şi echipa?) şi în general cei care „s-au ajuns” muncind pe rupte. Aceştia sunt fraierii care nu ştiu să se „orienteze”.

Dacă nu loveşte o „nucleară” care să îndrepte invidia către meritocraţie, excelenţa în orice domeniul (educaţie, sănătate, diplomaţie, tehnologie, afaceri, etc.) vom avansa „pas cu pas” tot mai în spate! De ultimul loc nu trebuie să ne fie frică! Suntem deja acolo!

Cine va scoate în faţă modelele de succes (nu de „succesuri”) pentru a canaliza invidia şi dorinţa tinerilor de a-i urma? Politicienii, nu! Societatea civilă nu există! Mediul academic nu coboară din „turnul de fildeş”! Speranţa ar fi în mediul de afaceri real (nu căpuşele abonate la banul public) care angajând, oferind burse şi training-uri (m-am englezit şi eu!) are pune în evidenţă inteligenţa românilor! Şi sunt deja câteva începuturi!

DAN STRUTINSCHI

PS 1 Când prezintă zonele turistice, reporterii TV, după două fraze banale, vorbesc de mâncare. „Bucate alese”, „ca la mama acasă”! Cu astfel de cuvinte ajungem la „lingura de lemn” în turism. Şi nu avem nevoie de târguri internaţionale după cum a concluzionat domnul Cadariu!

PS 2 Reclamă: „Consumul de alcool până la vârsta de 18 ani dăunează grav dezvoltării creierului”. Personal (idee pe care vă rog s-o supuneţi înţelegerii de context) consider că trebuie încurajat consumul de alcool de la vârste fragede (12-13 ani). Pentru că la 18 ani creierul va şti cum să voteze!