Plus jumătate

Care va să zică aţi aflat că, de la începutul anului, pe o platformă specializată, întrebările despre slujbe de weekend au crescut cu 200% faţă de perioada anterioară, iar cele pentru slujbe part-time, cu peste 50%. Dar ce-ar trebui să pricepem din asta? Mai întâi că, fiind vorba de… an nou, cei interesaţi de locuri de muncă, de salarii, de salarii mai bune, eventual de suplimentări la salariile neîndestulătoare s-au manifestat (practic ori teoretic). Însă una e să-ţi arăţi (da, în primul rând ţie) dorinţa, disponibilitatea, alta e să dibuieşti ce-ai vrea, ce ţi-ar plăcea, alta să aplici pentru, iar la urmă alta e să pui mâna pe slujba aia în plus cu paralele acelea în plus. Într-o părere, pare-se că mulţi doritori şi mai puţine ca ei slujbuliţele respective (bune!). Plus că, din toată povestea, se poate sublinia că vreo 80% dintre persoanele în cauză sunt debutante ori fără prea mare experienţă în câmpul muncii (poate că inclusiv elevi, studenţi ori alţii asemenea ca vârste), de presupus fiind şi că unele n-ar face deocamdată altceva decât să încerce marea cu degetul. De altfel s-a văzut, potrivit unei cercetări recente pe (cam) acelaşi subiect, că dintre cei cruzi nu puţini sunt cei care perseverează până semnează contractul şi dau bir cu fugiţii imediat după, când se lămuresc ce au de făcut… S-ar mai putea reţine în chestie că, de cealaltă parte, unele dintre domeniile în care ar fi oferte de slujbe part-time sunt dintre cele cel puţin suspecte că ar fi full-time (cu normă întreagă), însă prezentate că ar fi la juma’, iar pe hârtie plătite ca atare. Însă până la urmă ideea ar fi că dacă vor fi fiind angajatori deştepţi, să fie isteţi şi pretendenţii la slujbele lor, întru câştig reciproc pe de-a întregul.