> „Ne-a introdus astăzi în istoria românească pe poarta cea mare, de unde străluceşte adevărul”
Organizate graţie sprijinului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) din cadrul Guvernului României, prin aportul nemijlocit al dl Secretar de stat, ministrul Gheorghe-Florin Cârciu, care a susţinut financiar în 2022 restaurarea monumentului funerar al marelui înaintaş în cadrul unui proiect implementat de Asociaţia pentru Protecţia Patrimoniului Bucureşti, preşedinte, dl Laurenţiu Dragomir, cu susţinerea Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, preşedinte dl Vasile Răuţ, manifestările dedicate centenarului morţii marelui istoric român Dimitrie Onciul (1856 – 1923), organizate de Primăria Comunei Straja, primar Mihai Juravle, în parteneriat cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, al dnei Consul general Irina Loredana Stănculescu, au debutat la Cernăuţi cu o slujbă de pomenire oficiată de Ieromonahul Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna şi de Părintele Mihai Cobziuc, consilier în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, de preoţii Gabor Cristofor şi Pavel Paulencu din Cernăuţi, la mormântul marelui bărbat al neamului din Cimitirul vechi din Cernăuţi, renovat şi restaurat graţie ajutorului financiar acordat de conducerea DRP.
În piosul lor mesaj omagial, cu ocazia a 100 de ani de la trecerea în veşnicie a istoricului Dimitrie Onciul, atât dl ministru Gheorghe Cârciu, însoţit de directorul Radu Cosma, cât şi dna Irina-Loredana Stănculescu, moderatoarea manifestării, avându-i alături pe diplomaţii Laurenţiu Ciocan, consul general de carieră, şi dl ministru plenipotenţiar Nicolae Dan Constantin, consilierul diplomatic Florin Stan cu distinsa sa soţie, profesoara Viorica, părintele Dosoftei, au evocat personalitatea complexă a marelui Patriot Român, istoricul Dimitrie Onciul, mulţumind tuturor celor implicaţi în renovarea criptei familiei Onciul.
Înălţătoare prin duhul lor patriotic, cântecele şi versurile membrilor formaţiei folclorice „Perla”, discipolii Şcolii Populare de Artă Cernăuţi, conduse de deputatul Iurie Levcic, care au înălţat imnuri divine Patriei istorice – România şi întru cinstirea marelui Bărbat al neamului, Dimitrie Onciul, au tămâiat atmosfera istoricului eveniment cu parfum de dor românesc. Înalţii demnitari români au depus coroane de flori tricolore la cripta familiei Onciul.
Omagiul memoriei lui Dimitrie Onciul, „lămuritorul originilor principatelor române”, a continuat la sediul Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi, printr-o expoziţie de carte, vernisată graţie dlui Laurenţiu Dragomir, care a adus cărţi ale marelui istoric român chiar din biblioteca personală, sensibilizând contribuţia adusă de patriotul român istoriei şi culturii naţionale.
Salutul şi consideraţia Academiei Române, la 100 de ani de la moartea marelui istoric român, evocate de academicianul Victor Spinei, au emoţionat românii prezenţi la expoziţie, la fel precum şi mesajele dnei Consul general Irina-Loredana Stănculescu, dlor ministru Secretar de stat Gheorghe-Florin Cârciu, Paul Stănescu, vicepreşedinte al Senatului României, dl prof. doctor în istorie Vasile Pasailă, originar din Straja. Ultimul s-a referit la perioada mai puţin cunoscută a aflării istoricului Dimitrie Onciul la Cernăuţi, unde locuiau bunicii săi şi care a fost foarte legaţi sufleteşte de oraşul de pe Prut, ctitorit de Alexandru cel Bun.
Considerat a fi creatorul şcolii critice în istoriografia română, istoricul român, membru titular al Academiei Române (11 aprilie 1905) şi preşedinte al acesteia (1920-1923), Dimitrie Onciul s-a născut la 26 octombrie 1856 la Straja, judeţul Suceava, şi a decedat la data de 20 martie 1923, la Bucureşti. Şi-a făcut studiile liceale şi universitare la Cernăuţi, continuându-şi specializarea la Viena, unde a făcut studii de epigrafie latină, diplomatică, paleografie şi sigilografie. S-a bucurat de învăţătura unor mari profesori, printre care Jan Urban Jarnik, filolog umanist ceh, care i-a deschis istoricului român un alt orizont, i-a scos la iveală o altă trăsătură a personalităţii sale intelectuale, cea de filolog. Tot la Viena, Onciul a activat în Societatea studenţilor români „România jună”.
Întors în ţară, la sfârşitul anului 1884, Dimitrie Onciul îşi ia doctoratul în filosofie la Universitatea din Cernăuţi, cu teza la care lucra de mai mulţi ani, intitulată „Despre începuturile fiinţei de stat româneşti” (Uber die Anfänge des romänischen Staatswesens). A fost apoi profesor la liceul şi Şcoala Normală din Cernăuţi, unde a predat istoria şi limba română.
În 1896, Dimitrie Onciul e profesor de istorie veche a românilor la Universitatea din Bucureşti, iar între 1919 – 1923 a fost decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie. Între 1900 şi 1923 e director al Arhivelor Statului din Bucureşti. S-a ocupat de problema originii românilor, demonstrând argumentat formarea poporului român pe o arie întinsă de ambele părţi ale Dunării şi respingând teoria migraţiunii medievale a românilor din Peninsula Balcanică, emisă de unii istorici austrieci ca Franz Josef Sulzer, Eduard Robert Rösler sau Johann Christian von Engel.
A demonstrat, pe bază de documente, că formarea statelor feudale româneşti a fost o firească urmare a dezvoltării vechilor formaţiuni politice locale, combătând teoria neştiinţifică a „descălecatului”. Este considerat ca fiind ctitorul şcolii critice în istoriografia română. De numele său ţine şi înfiinţarea Comisiei Consultative Heraldice, căreia i-a fost şi întâiul preşedinte. Spre sfârşitul vieţii, a intenţionat să scrie o mare lucrare despre relaţiile Ţărilor Române cu Ungaria, care să urmeze numeroasele studii asupra legăturilor istorice cu vecinii noştri de la sud de Dunăre. Nu a mai apucat să-şi vadă rodul muncii sale, dar, în semn de omagiu, în 1928, ca urmare a eforturilor urmaşului său la Academie, prof. N. Popescu, a apărut în Analele Academiei o primă parte a lucrării.
În discursul de recepţie, susţinut la 22 martie 1906, Dimitrie Onciul afirma: „Istoria, ca cunoştinţă despre dezvoltarea oamenilor în manifestarea lor ca fiinţe sociale, are în vedere prezentul ca scop final. Ceea ce ea se caută să cunoască nu este atât faptul cum au fost oamenii în trecut, cât modul cum ei au devenit, ceea ce sunt în prezent… Deci, istoria are drept problemă nu atât a reconstitui trecutul, cât a explica prezentul cu ajutorul conştiinţei trecutului din resturile şi amintirile lui. Explicând prezentul, ea îndreaptă calea viitorului. Prin conştiinţa trecutului, a înţelege prezentul şi a îndrepta viitorul este problema cea din urmă şi tot rostul istoriei”. În răspunsul său, Dimitrie Alexandru Sturdza elogia acest discurs, care „ne-a introdus astăzi în istoria românească pe poarta cea mare, de unde străluceşte adevărul”.
Inaugurate la Cernăuţi, locul de veşnică odihnă a istoricului român Dimitrie Onciul, manifestările de comemorare a 100 de ani de la trecerea sa în nemurire au continuat la baştina marelui patriot, comuna Straja, la Căminul Cultural, unde a fost organizată sesiunea de comunicări şi discuţii „Dimitrie Onciul – Istoric, Profesor, Fondator, Patriot”, urmată de un moment artistic prezentat de grupul vocal „Străjerii datinilor”.
Duminică, 19 martie 2023, la ora 9:00, la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Straja, a fost săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească şi slujba de pomenire a marelui istoric Dimitrie Onciul.
Luni, 20 martie a.c., în ziua în care s-au împlinit 100 de ani de la trecerea la cele veşnice a istoricului Dimitrie Onciul, graţie părintelui Constantin Oprea, şcoala care îi poartă numele, în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Sectorul cultural, a organizat o sesiune de comunicări la care au conferenţiat specialişti în domeniul istoriei de la Biblioteca Naţională a României, USV Suceava, UAIC Iaşi, Academia Oamenilor de Ştiinţă a României Iaşi, Arhivele Naţionale Iaşi, ISJ Suceava.
FELICIA NICHITA-TOMA,
„Zorile Bucovinei”, Cernăuţi
Comentarii