La 180 ani de la naştere şi 132 de la moarte, la Cernăuţi, a fost evocat primul mare pictor religios al Bucovinei, Epaminonda Bucevschi, prin inaugurarea unei expoziţii de tablouri şi o conferinţă la Muzeul municipal de Arte. Mai mult de opt decenii au aşteptat să se înfăţişeze vederii noastre minunile admirate de ochii artistului şi înveşnicite armonios de penelul său în culorile cerului şi pământului. În 1920 la Cernăuţi a fost o expoziţie Bucevschi, axată pe două lucrări cu profund colorit naţional – „Mica buchetieră” (o tânără în costum naţional românesc) şi „Doina” (fata cu cofa de apă la izvor). A mai fost un vernisaj de amploare în 1937, despre care au povestit prof. doctor în istorie Myhailo Ciuciko şi funcţionarul Arhivei de Stat Regionale, cercetătorul superior Dmytro Ciuciko. Împreună cu arhivista Lidia Huţcal, cercetătorul a expus interesante documente din fondul de arhivă. E de consemnat că Muzeul municipal de Artă, în persoana directorului Inna Kiţul, a pregătit o frumoasă şi bogată în conţinut manifestare dedicată talentatului pictor bucovinean, în colaborare cu Arhiva regională şi Muzeul etnografic regional. Au fost puse în evidenţă tablouri reprezentative, care se păstrează în fondurile muzeului, în cele şapte portrete evidenţiindu-i-se calităţile de a pătrunde în universul lăuntric al omului şi a reda cele mai frumoase trăsături umane.
Istoricul Myhailo Ciuciko a depănat cu lux de amănunte istoria vieţii şi creaţiei artistului. Au intervenit cu valoroase informaţii lucrătoarea Muzeului etnografic regional Oxana Dragomiraţka şi binecunoscutul ghid al Complexului arhitectural al Universităţii Naţionale din Cernăuţi, Angela Botă. Despre mistuitorul proces al creaţiei a vorbit pictorul portretist Iuri Guşkevici. O tânără instrumentistă a cântat la bandură „Plângerile lui Ieremia”. Într-un cuvânt s-au perindat subiecte şi peisaje bucovinene, amintindu-se şi de originea românească a personalităţii omagiate, de strada şi casa din apropierea Reşedinţei Mitropolitane, unde a locuit, de înaintaşii înveşniciţi pe pânzele sale.
De la cei care l-au cunoscut pe Epaminonda Bucevschi în perioada aflării sale la Viena, ne-a rămas scris că nu se putea să-i fii prieten fără a nu-l avea de prieten şi pe Mihai Eminescu. Viitorul nostru Poet naţional nutrea o mare admiraţie faţă de creaţia lui Bucevschi, lăuda pânzele sale frumoase. Pictorul, născut la 3 martie 1843, la Iacobeni, era cu şapte ani mai mare, însă ambii au fost trimişi de părinţi să facă şcoală la Cernăuţi, fiind învăţăceii lui Aron Pumnul. Poetul şi pictorul s-au apropiat cel mai mult pe parcursul pregătirii Serbării de la Putna în 1871, Epaminonda Bucevschi asumându-şi răspunderea pentru decoraţiunile exterioare şi executarea porticului festiv, pe care l-a împodobit cu cetină şi ghirlande, pe frontispiciu a fost pusă stema României libere, iar prin părţi (la dreapta şi la stânga) – stemele celorlalte ţări româneşti. La Viena, Eminescu şi Bucevschi au colaborat la întocmirea cărţilor domneşti, se întâlneau la petrecerile studenţeşti, întruniri publice şi de Sfintele Paşti să ciocnească ouă roşii.
Recunoscut ca primul mare pictor religios al Bucovinei, Epaminonda Bucevschi a pictat zeci de icoane, iconostase, Mănăstirea Bogdana, Palatul Mitropolitan şi Catedrala din Cernăuţi, catedrala din Zagreb. Icoane pictate de Bucevschi pot fi văzute şi astăzi în bisericile din nordul Bucovinei. Are şi tablouri cu subiecte laice, reuşind să armonizeze pe pânzele sale arta laică cu cea bisericească, profanul cu divinul. Până la noi a ajuns legenda despre o icoană făcătoare de minuni, pictată de el – Iisus în Duminica Tomei, despre care se povesteşte că Eminescu era de faţă în casa pictorului, când a fost cumpărată de un tânăr. Cică Eminescu i-ar fi zis: „Tinere, bună alegere ai făcut”. Peste ani, în timplul terorii staliniste, această icoană i-a salvat pe urmaşii acelui tânăr de la deportările în Siberia.
Lui Bucevschi îi aparţine stabilirea chipului autentic al lui Ştefan cel Mare, pe baza iconografiei din Tetraevangheliarul de la Humor. Veridicitatea portretului amintit era întărită şi de descoperirea unei icoane cusute, găsită la mănăstirea Putna într-o pivniţă, cu portretul lui Ştefan cel Mare, asemănător celui din Tetraevangheliarul de la Humor. În anul 1883, la comanda episcopului Melchisedec Ştefănescu al Romanului, Epaminonda Bucevschi a executat portretul lui Ştefan cel Mare, în mărime naturală, inspirându-se din miniatura Tetraevanghelului de la Humor. Această lucrare a fost expediată în februarie 1884 de la Viena la Episcopia din Roman, iar în prezent este expusă la Muzeul de Istorie al municipiului Roman.
Între anii 1881-1891, Bucevschi a fost „pictor diecezan” la Cernăuţi. Numit de Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici, a pictat în stil neorenascentist mai multe biserici din Bucovina, iconostase şi icoane, precum şi tablouri cu scene din viaţa românilor. De asemenea, a pictat portretele în mărime naturală ale mitropoliţilor Bucovinei Teofil Bendella (1874-1875) şi Teoctist Blajevici (1877-1879). A zugrăvit portretele foştilor episcopi ai Bucovinei de la Dositei Herescu (iniţial episcop de Rădăuţi), continuând cu cel al episcopului Daniel Vlahovici al Bucovinei şi până la Eugenie Hacman.
Despre Bucevschi se mai spune că a avut mâini binecuvâtate de Dumnezeu şi, se vede, a fost iubit şi atins de divinitate, dacă creaţia sa emoţionează, răscoleşte fiorii mândriei pentru înaintaşi. Când contemplăm picturile lui ne transpunem pe tărâmul sacrului, plutim uşor pe valurile sublimului. Mormântul lui Epaminonda Bucevschi din vechiul cimitir din Cernăuţi este inclus în lista monumentelor protejate de stat. Organizatorii manifestării au depus un coş de flori la mormântul pictorului. A doua zi, duminică, 5 martie 2023, reprezentanţi ai comunităţii româneşti, din iniţiativa doctorandului Vladimir Acatrini, preşedintele Societăţii Bibliotecarilor din Bucovina, s-au adunat la un moment comemorativ şi la slujba de pomenire oficiată la mormântul lui Epaminonda Bucevschi.
MARIA TOACĂ
Cernăuţi
Comentarii