Cea mai cunoscută ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mănăstirea Putna, numită şi Ierusalimul neamului românesc, a fost la 4 octombrie a.c., gazda „Sinaxei monahale cu stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor”. Titlul întâlnirii prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, „Rugăciunea în Sfânta Scriptură”, a fost dat de tematica „Anului omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi a „Anului comemorativ al Sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”.
Alături de stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, la eveniment au fost prezenţi arhimandritul Paraschiv Dabija, vicarul administrativ, arhimandritul Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor, exarhii zonali, consilieri eparhiali, precum şi părinţii protoierei.
Întrunirea a debutat prin săvârşirea Sfintei Liturghii în biserica mare a mănăstirii în care se află mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de slujitori, în prezenţa stareţilor şi stareţelor aşezămintelor monahale.
În Sala „Mitropolit Iacob Putneanul” a Centrului Cultural al Mănăstirii Putna a urmat desfăşurarea lucrărilor sinaxei. După rostirea rugăciunii de început şi a apelului nominal a avut loc susţinerea a două lucrări referitoare la tema generală a întâlnirii. Studiul monahiei Alexandra Creţu, de la Mănăstirea Dragomirna, „Rugăciunea în Vechiul Testament” a fost prezentat de stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareţa aşezământului monahal. Referatul a evidenţiat numeroase exemple ale rugăciunii în timpul Vechiului Legământ, precum cea a prorocilor, a psalmiştilor, fiind totodată subliniată rugăciunea fără cuvinte şi rugăciunea cu râvnă.
„Rugăciunea în Vechiul Testament se ţese indisolubil pe relaţia dintre poporul lui Israel şi Dumnezeu şi se bazează pe conceptul că Dumnezeu există, aude şi răspunde. (…) Rugăciunea în Vechiul Testament se modifică în funcţie de stadiul relaţiei omului cu Dumnezeu şi mai ales de poziţionarea pe care o are omul faţă de Dumnezeu. De modul în care omul se aşază înaintea lui Dumnezeu depinde dacă ceea ce spune sau face devine sau nu o rugăciune. Aici avem deja tipul rugăciunii celui ce se află la începutul drumului său către Dumnezeu. Astfel învăţăm de la Părinţi că aşezarea noastră la rugăciune trebuie să se facă nu cu scopul de a-L vedea pe Dumnezeu, ci de a fi văzuţi de către El. Noi ne înfăţişăm de fapt lui Dumnezeu, I ne arătăm Lui, aşa cum vedem din modelul pe care Vechiul Testament ni-l pune înainte. (…) Omul are o nevoie ontologică de a fi în relaţie cu Dumnezeu, Care în Vechiul Testament va fi mereu nevăzut, dar relaţia va fi mereu una personală. Dumnezeu are primul iniţiativă, dar de modul în care omul se aşază înaintea lui Dumnezeu depinde dacă ceea ce spune sau face devine sau nu o rugăciune.”
Protos. Hrisostom Ciuciu, de la Mănăstirea Putna, a adus în atenţie „Rugăciunea în Noul Testament”, abordând teme precum caracteristica esenţială a rugăciunii nou-testamentare, îndrăzneala eshatologică şi începutul rugăciunii.
„Noul Testament vine cu o schimbare, căci Fiul este Cel Care iese în evidenţă, iar cea a cărei venire este anunţată este de data aceasta Persoana Duhului Sfânt. (…) În Noul Testament Dumnezeu-Tatăl este nevăzut – dar nu departe – prin prisma faptului că El poate fi văzut doar în Fiul. Cuvântul, Care în Vechiul Testament era înţeles mai mult ca învăţătură, având rol de călăuză către voia lui Dumnezeu, devine în Noul Testament, prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, prezenţa reală a lui Dumnezeu în lume, iar pentru noi Acesta (Cuvântul) ia chipul rugăciunii. Într-un cuvânt, Noul Testament ni-L aduce pe Dumnezeu aproape, foarte aproape, prin rugăciune. Rugăciunea este ridicarea, întoarcerea sufletului către Dumnezeu. În Noul Testament rugăciunea nu este o metodă pentru a obţine bunăvoinţa lui Dumnezeu sau lucruri aparţinând ordinii materiale. Rugăciunea plonjează întru agonie şi exultă întru extaz, fără însă a urmări înălţimea sau profunzimea trăirii; nu extazul sau fericirea personală o ţinteşte ea, ci pe Însuşi Dumnezeu.”
În cadrul discuţiilor legate de tema sinaxei, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a subliniat faptul că în drumul spre mântuire la baza rugăciunii trebuie să existe o credinţa temeinică, asumată. „Materia se converteşte în ceea ce este esenţial vieţii omului prin rugăciune. Dar rugăciunea nu trebuie să fie făcută oricum, trebuie să fie făcută pe fondul credinţei şi a voinţei. Crezi că pot să fac Eu aceasta? Întreba Iisus. Da, Doamne, cred. Ajută necredinţei mele. Voieşti să te faci sănătos? Da, Doamne, voiesc. Adică, dacă privim rugăciunea, trebuie privită nu îngrădit, ci holistic, în sensul unei gândiri care să rupă jaloanele unei matrice strict rugătoare a rugăciunii.”
Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, i-a încurajat pe reprezentanţii cinului monahal să citească din scrierile Sfântului Ioan Scărarul, un bun mistagog în cele ale învăţării despre rugăciune.
„Gândul meu este să îi îndemnaţi pe părinţi şi pe maici, pe fraţi şi pe surori, să citească în acest an dedicat Rugăciunii de către Sfântul Sinod, Cuvântul 28 din Scara Sfântului Ioan Scărarul. Este un cuvânt bogat, unul dintre cele mai cuprinzătoare, mai extinse cuvinte din Scara Sfântului Ioan, dar care este foarte practic, foarte pragmatic. Un începător, dar şi un călugăr cu mulţi ani de mănăstire, dacă citeşte cu luare-aminte şi poate de mai multe ori, cuvântul Sfântului Ioan Scărarul despre rugăciune, cred că are un bun început sau bună primenire dacă e după un timp de mănăstire în a învăţa cum să se roage.”
A urmat vizitarea atelierelor de restaurare, pictură şi legătorie carte şi a expoziţiei „Durată românească: libertate şi conştiinţă. In memoriam Dan Hăulică”.
În continuare, au fost prezentate propuneri din partea Sectoarelor Centrului Eparhial Suceava şi au fost dezbătute probleme de ordin administrativ din viaţa mănăstirilor şi schiturilor din eparhie.
Sectorul Fonduri Externe şi Interne, reprezentat de această dată de pr. director Florin Lupu, a adus în atenţie posibilităţile de accesare a unor linii de finanţare şi a prezentat calendarul estimativ pentru depunerea de proiecte pentru perioada următoare.
Pr. Dan Gheorghiţă, consilier la Serviciul Intern de Prevenire şi Protecţie, le-a vorbit monahilor şi monahiilor despre necesitatea respectării legislaţiei în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă şi situaţiilor de urgenţă. Sfinţia sa a evidenţiat şi rolul asigurării bunurilor aparţinând unităţilor de cult, dar şi al instruirii personalului monahal care îşi desfăşoară activitatea la unităţile de cult aflate în apropierea pădurilor cu privire la riscurile existente în pădure.
Din partea Sectorului Cultural, condus de pr. Constantin Oprea, a fost recomandată, între altele, implicarea monahilor şi monahiilor în scrierea unor articole legate de viaţa monahală, dar şi a câtorva aspecte inedite din istoria mănăstirilor din care fac parte. A fost încurajată, de asemenea, publicarea unor studii sau articole ştiinţifice ale unor monahi sau monahii care au susţinut lucrări de doctorat, precum şi cooptarea lor pentru a colabora la revista Candela. De asemenea, s-a propus ca pe viitor o cât mai mare parte a cinului monahal să se perfecţioneze prin cursuri de specialitate sau să urmeze cursurile de licenţă sau de masterat privind restaurarea de textile şi icoane.
Pr. Ştefan Mihalcea, consilier în cadrul Sectorului Media şi Comunicare, a recomandat o sporită atenţie asupra conţinutului materialelor postate pe reţelele de socializare ale unităţilor de cult, precum şi necesitatea obţinerii arhiereştii binecuvântări în cazul apariţiilor în mass-media, din proprie iniţiativă sau la invitaţia unui trust de presă.
Sectorul Misiune Pastorală şi Actualitate Creştină, reprezentat de pr. consilier Filaret Ruscan, a subliniat faptul că serviciile religioase se pot săvârşi în mănăstiri doar cu acordul chiriarhului, iar în parohii numai cu acordul parohului. Totodată, a fost făcut un apel pentru ajutarea parohiilor şi mănăstirilor care întâmpină dificultăţi pastoral-misionare.
Arhid. Ionuţ Isopescu, consilier al Sectorului Educaţional-Teologic, a reiterat rugămintea către părinţii stareţi şi maicile stareţe de a-i îndemna pe vieţuitorii din mănăstirile pe care le păstoresc să se înscrie la cursuri universitare de Licenţă, Masterat şi Doctorat. Totodată, a fost amintită dorinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, aceea ca personalul monahal din mănăstirile şi schiturile din eparhie să aibă acces la studii universitare şi la formare intelectuală şi academică, pentru ca experienţa şi cunoştinţele lor să fie puse apoi în slujba mănăstirilor în care vieţuiesc.
Din partea Sectorului Economic-Financiar, condus de pr. consilier Viorel Ilişoi, a fost transmis, între altele, faptul că schiturile cu personalitate juridică sunt încurajate să pregătească documentaţia necesară în vederea schimbării statutului administrativ în mănăstire.
Sectorul de Asistenţă Socială şi Medicală, reprezentat de protos. Alexandru Moroşan, a adus în atenţia stareţilor şi stareţelor necesitatea licenţierii serviciilor sociale care funcţionează în cadrul mănăstirilor, subliniind faptul că obţinerea unei licenţe pentru furnizarea de servicii sociale facilitează accesul la forme de finanţare locale, judeţene, naţionale sau europene.
Diaconul Paul Rusu, consilier în cadrul Sectorului Juridic şi de Consultanţă, a transmis faptul că pentru o bună desfăşurare a activităţii sectorului şi pentru o rezolvare cât mai rapidă a problemelor juridice, schiturile şi mănăstirile trebuie să trimită în timp util întreaga documentaţie către Centrul Eparhial.
Recomandări din punct de vedere administrativ au venit şi din partea Sectorului Juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, condus de domnul consilier Daniel Ionaşcu. Pr. Ionuţ Pricop, consilier juridic în cadrul aceluiaşi sector, le-a vorbit celor prezenţi despre importanţa inventarierii bunurilor locaşurilor de cult.
Întâlnirea a continuat cu prezentarea unor cărţi recent apărute la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Volumul „Comentariu la Tatăl nostru”, scris de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, a fost prezentat de pr. Constantin-Ciprian Blaga, consilier eparhial în carul Sectorului Editură şi Tipografie a Centrului Eparhial Suceava.
„În contextul Anului Omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, autor prolific şi neobosit ostenitor în domeniul cercetării, publică o lucrare sinteză ce are drept obiect de analiză rugăciunea pe care Mântuitorul Iisus Hristos ne-a oferit-o drept etalon, drept model de adresare Tatălui ceresc. (…) Lucrarea se înscrie în colecţia catehismelor semnate de Înaltpreasfinţia Sa, colecţie căreia i s-a pus început bun la jumătatea anului 2021, odată cu publicarea lucrării Paraclisul Maicii Domnului. O scrisoare de pocăinţă a sufletului (comentariu). În mod vădit, lucrările care se înscriu în această serie se adresează, prin caracterul compact, omului contemporan, a cărui viaţă este profund marcată de grabă, de o permanentă goană după agonisirea celor vremelnice”. De asemenea părintele consilier a adus în atenţie şi cartea arhimandritului Grichentie Natu, „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Trapezuntul”.
Arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a prezentat volumul „Despre dumnezeiescul har”, semnat de arhim. Dosoftei Murariu, trecut la cele veşnice în anul 1990. „În ciuda vieţii sale zbuciumate important este că părintele Dosoftei Murariu nu a rămas dezamăgit de nestatornicia lumii, ci a văzut-o ca spaţiu în care Dumnezeu lucrează mântuirea oamenilor şi pe oameni ca fiind capabili să răspundă chemării de sus şi să conlucreze cu harul Duhului Sfânt la mântuirea lor. (…) Cartea vorbeşte despre lucrarea harului în Sfintele Taine şi în nevoinţa personală – o viziune unitară a acestora, o viziune adevărată în care lucrarea lui Dumnezeu în corpul comunitar al Bisericii nu este pusă în opoziţie cu lucrarea Sa cu fiecare om. Biserica naşte sfinţi prin Duhul Sfânt, sfinţenia este viaţa Bisericii în Duhul Sfânt.”
Pr. Adrian Popa, consilier eparhial, a prezentat o statistică a mănăstirilor în privinţa colportajului bisericesc şi i-a felicitat pe conducătorii unităţilor de cult care se implică în activitatea misionară a Arhiepiscopiei.
În cadrul evenimentului, stavrofora Mihaela Cozmei, stareţa Mănăstirii Suceviţa, a primit, din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, întrucât a urmat exemplul oferit de „tânărul înţelepţit de Dumnezeu, care şi-a îndeplinit cu devotament slujirea sa şi şi-a fundamentat credinţa ortodoxă pe înţelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă şi cuvânt”.
La final, au luat cuvântul protoiereii celor cinci protopopiate ale eparhiei: Suceava I, Suceava II, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Fălticeni.
În încheiere, arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor şi gazda acestei sinaxe, a evidenţiat o serie de aspecte administrative şi a adus mulţumiri Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, Preasfinţitului Părinte Damaschin Dorneanul, părinţilor consilieri, protopopi şi exarhi, precum şi tuturor stareţelor şi stareţilor prezenţi la această întâlnire menită să contribuie la revigorarea şi întărirea vieţii monahale din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.
Fiecare participant a primit în dar câte un exemplar din cele mai recente volume semnate de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, „Izvoare şi icoane făcătoare de minuni” şi „Rugăciunea Tatăl Nostru – un comentariu pentru omul grăbit”. (IRINA URSACHI, ArhiepiscopiaSucevei.ro)
Comentarii